Premierul moldovean Dorin Recean a cerut guvernului să înceapă pregătirile pentru posibila naționalizare a companiei de gaze Moldovagaz, unde pachetul majoritar este deținut de Gazprom. Grupul rus intenționează să suspende exporturile de gaze către Republica Moldova de la 1 ianuarie, începând cu ora locală 7:00, invocând datorii neplătite. Decizia riscă să ridice tensiunile cu Moscova, care deja acuză Chișinăul că vrea să preia regiunea separatistă prin forță și amenință cu un răspuns în consecință.
La ședința de guvern, premierul Recean i-a spus ministrului justiției să pregătească modificările legislative care ar permite naționalizarea Moldovagaz. „Ar trebui să acționăm în sectoare strategice. Apropo, aceste facilități ne-au fost luate odată (...) și ar trebui să le readucem în proprietatea statului”, a declarat Recean, referindu-se la structura acționariatului atunci când compania a fost înființată, în 2013, scrie News.ro.
În plus față de participația Gazprom, care este de 50 la sută, regiunea separatistă pro-rusă Transnistria deține 13% din acțiuni la Moldovagaz, în timp ce Guvernul Moldovei deține 35,6%.
Orice naționalizare ar trebui să aibă aprobarea parlamentului, unde partidul guvernamental are, teoretic, majoritate.
Rusia furnizează Moldovei aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Acesta este transportat prin Ucraina vecină. Acordul de tranzit pentru gazele din Rusia, pe care Kievul îl avea cu Gazprom, expiră la 31 decembrie, iar Ucraina a refuzat să-l prelungească în condițiile războiului.
Toate livrările de gaz de la Gazprom către Moldova sunt direcționate, conform unei înțelegeri din 2022, către regiunea transnistreană, prorusă, pentru a produce energie electrică ieftină la termocentrala de la Cuciurgan, care este vândută apoi Chișinăului la un preț mai convenabil. Deși ar exista rute alternative, concernul rus și-a argumentat decizia de a opri livările de gaz prin neachitarea unei pretinse datorii mai vechi a Moldovagaz, pe care Chișinăul nu o recunoaște.
Rezultatele unui audit extern privind pretinsa datorie pe care ar fi acumulat-o Moldovagaz față de Gazprom pentru livrările de gaze - care, potrivit gigantului rus, se ridică la peste 700 de milioane de dolari -, nu este confirmată prin documente oficiale. Prin urmare, Chișinăul a propus concernului rus doar 8,6 milioane de dolari din suma solicitată. Gazprom nu recunoaște rezultatele auditului, iar Moldova contestă acuzațiile de arierate pentru livrări anterioare de gaz și acuză Rusia de destabilizarea țării.
SOCIALIȘTII VOR CE VREA MOSCOVA
În aceste condiții, prim-ministrul Dorin Recean a solicitat, la ședința de guvern de luni, revizuirea legislației cu privire la naționalizare. El i-a cerut ministrului justiției, Veronica Mihailov-Moraru, să pregătească legislația necesară „Ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj rog ca în următoarele trei săptămâni să revizuim toată legislația cu privire la naționalizare, în așa fel încât noi să putem să acționăm acolo unde avem active strategice și care, apropo, au fost preluate prin forță și șantaj”, a declarat premierul, citat de NewsMaker.
„În politica moldovenească s-au întâmplat multe lucruri ciudate, dar cred că este pentru prima dată când avem politicieni care își învinuiesc propria țară pentru problemele create din exterior. Este pentru prima dată când bufonii aceștia și speculanți politici ai Kremlinului de aici, de la Chișinău, încearcă să pună presiune pe guvern, ca Guvernul să accepte să pună pe umerii cetățenilor o datorie de peste 700 de milioane de dolari. Or această datorie nu există. O fi fost ei cheltuiți pe iahturi, pe vacanțe, dar nu au fost cheltuiți de către cetățenii Republicii Moldova. (...) Ca să fie clar, socialiștii, Dodon (Igor Dodon, fostul președinte al țării, în prezent liderul socialiștilor - n.r.), insistă ca Republica Moldova să recunoască această datorie inexistentă. Vreau să le reamintesc acestor bufoni că nu este acum vorba despre politică sau despre partide. Noi acum vorbim despre patriotism, despre țară, despre demnitate sau cum zic ei – despre credință”, a declarat Recean la ședința de guvern.
Sâmbătă, Partidul Socialiștilor și-a exprimat „profunda îngrijorare pentru soarta cetățenilor țării” în contextul întreruperii livrărilor de gaze naturale din partea Gazprom, „din cauza datoriilor acumulate de Moldovagaz”. Partidul a cerut conducerii țării „să înceteze jocurile politice și să pună interesele cetățenilor pe primul loc” și a adăugat: „Este momentul să acționăm responsabil, profesionist și să acordăm prioritate interesului național al poporului Republicii Moldova”.
Gazprom a expediat sâmbătă către Moldovagaz – companie pe care o controlează – o notificare în care a informat că nu va mai livra gaze naturale în Republica Moldova, care sunt direcționate în regiunea transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025. Concernul rus și-a argumentat decizia prin neachitarea pretinsei datorii a Moldovagaz.
În reacție, premierul Dorin Recean a declarat că Federația Rusă folosește energia drept „armă politică” . Premierul a adăugat că Republica Moldova este pregătită să gestioneze „orice” situație care ar putea apărea în urma deciziei respective.
„Noi trebuie să facem și ne facem temele pentru acasă ca să ne debarasăm definitiv de orice instrument de șantaj și în acest context, doamna ministru Mihailov-Moraru, vă rog ca în următoarele 3 săptămâni să revizuim toată legislația cu privire la naționalizare, în așa fel încât noi să putem să acționăm în mod special acolo unde avem active strategice și care, apropo, au fost preluate tot așa – prin forță și șantaj. Și noi trebuie să ne recuperăm activele noastre”, a punctat Recean în ședința de guvern de luni.
Și Tiraspolul, și Chișinăul au decretat stare de urgență în economie din cauza situației legate de oprirea gazelor în Transnistria.
MAIA SANDU A AVUT O DISCUȚIE CU RECEAN, GROSU ȘI SEREBRIAN
La rândul său, președinta Maia Sandu a anunțat luni că a avut o discuție cu prim-ministrul Dorin Recean, cu vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, și cu șeful parlamentului, Igor Grosu, despre situația energetică a Republicii Moldova. Șefa statului a menționat că guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, a pregătit un plan de ajutor pentru locuitorii regiunii transnistrene în contextul deciziei concernului rusesc Gazprom privind întreruperea livrărilor de gaze naturale. Și ea a acuzat Moscova de șantaj energetic, pentru a destabiliza situația din țară în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025, cruciale pentru direcția proeuropeană a țării.
„După ce cu doi ani în urmă Gazprom a încetat să-și îndeplinească obligațiile contractuale în raport cu consumatorii de pe malul drept, acum a anunțat că va înceta să furnizeze gaze și pe malul stâng. Pe malul drept suntem asigurați cu gaze naturale pentru sezonul de încălzire și întreprindem toate măsurile pentru asigurarea furnizării neîntrerupte a energiei electrice. Pentru malul stâng, Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, a pregătit un plan pentru acordarea ajutorului umanitar cetățenilor noștri de acolo. Kremlinul folosește din nou șantajul energetic în încercarea de a destabiliza situația, de a influența alegerile parlamentare din 2025 și de a ne submina parcursul european. În astfel de momente, e important să rămânem uniți, solidari și să avem încredere în Moldova și în oamenii ei. Și să folosim rațional energia”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.
TIRASPOLUL REFUZĂ AJUTORUL CHIȘINĂULUI
Președinta Maia Sandu a mai spus luni că Guvernul Republicii Moldova este pregătit să acorde locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului medicamente, alimente, generatoare, combustibil, dar și să transporte pacienții la spitalele de pe malul drept, în caz de necesitate. Totuși, conform șefei statului, autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au refuzat ajutorul Chișinăului.
„Guvernul, împreună cu partenerii de dezvoltare, au venit cu propuneri concrete de acordare a ajutorului umanintar. Aici mă refer la alimente, medicamente, combustil, generatoare, transportarea bolnavilor de pe malul stâng la spitalele de pe malul drept, dacă este nevoie. Am înțeles că regimul de la Tiraspol a refuzat aceste ajutoare. Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar repet, autoritățile fac totul pentru ca să ușureze această situație”, a declarat președinta Maia Sandu după discuția avută cu principalii responsabili ai țării.
Sâmbătă, Tiraspoltransgaz a întrerupt furnizarea de gaze naturale către 12 instituții publice din localitățile aflate în Zona de Securitate. Printre aceste obiective se numără patru instituții de învățământ, o instituție medicală și două instituții culturale, situate în raionul Dubăsari, municipiul Bender și proximitatea acestuia. Decizia a venit pe fundalul potențialei crize energetice care ar putea apărea în regiunea transnistreană în contextul în care concernul rusesc Gazprom va opri, de la 1 ianuarie 2025, livrările de gaz către stânga Nistrului.
Centrul de Sănătate Varnița, amplasat în Zona de Securitate, pe care autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol l-au deconectat de la conducta cu gaze la sfârșitul săptămânii trecute, își continuă activitatea, a anunțat luni Biroul pentru politici de reintegrare, care a precizat că autoritățile constituționale ale țării întreprind toate măsurile pentru menținerea funcționalității instituției medico-sanitare și conectarea acesteia la resurse energetice alternative.
Biroul a precizat că, în continuare, vor fi asigurate serviciile medicale prestate de 6 medici, 12 asistente medicale și personal auxiliar pentru cei 15.423 de beneficiari, dintre care 10.500 sunt domiciliați în Bender, Tiraspol, Sucleia, Slobozia și alte localități din regiunea transnistreană.
