Opt țări din nordul Europei - Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda și cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania) - au publicat o declarație comună în care au promis că vor colabora cu Comisia Europeană și cu alți parteneri-cheie pentru a fi pregătiți să intensifice asistența internațională acordată Republicii Moldova în actuala situație de criză în domeniul energetic, considerând că decizia Gazprom de a sista livrările de gaz în Transnistria vizează subminarea stabilității politice și economice a Republicii Moldova.
Țările din așa-numitul format Nord-Baltic 8 (NB8) au subliniat în declarația comună că rămân „ferm” angajate cu privire la susținerea Moldovei pentru gestionarea actualelor provocări energetice, scrie News.ro.
„Notăm decizia Gazprom-ului de a întrerupe livrările de gaze către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2025. Această acțiune are scopul de a submina stabilitatea politică și economică a Republicii Moldova. Apreciem măsurile luate de autoritățile moldovene pentru a asigura stabilitatea în aprovizionarea cu gaze și energie electrică în aceste condiții dificile. Vom colabora cu Comisia Europeană și alți parteneri cheie pentru a fi pregătiți să intensificăm asistența internațională acordată Republicii Moldova în acest sens. Îmbunătățirile recente ale infrastructurii și creșterea capacităților de transport au consolidat semnificativ reziliența Republicii Moldova la presiunile externe în domeniul energiei, reflectând angajamentul țării de a-și întări securitatea energetică”, se arată în declarația comună NB8, citată de NewsMaker.
Statele din formatul Nord-Baltic au subliniat că rămân „ferm” angajate cu privire la sprijinirea Republicii Moldova în gestionarea provocărilor energetice actuale și avansarea reformelor din sectorul respectiv. „Aceste eforturi sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea durabilă a Moldovei, ci și pentru stabilitatea regiunii extinse, mai ales în contextul obiectivelor mai largi ale Europei privind securitatea energetică și agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei”, subliniază cele opt state, dintre care șase sunt membre UE, iar două (Norvegia și Islanda) au statut de asociați.
„Mulțumesc, dragi prieteni. Puterea noastră este în unitate”, a reacționat pe X ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi.
De la 1 ianuarie 2025, autoritățile de la Kiev au oprit tranzitul gazului rusesc prin teritoriul statului ucrainean, odată cu expirarea contractul de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Gazul rusesc care tranzita Ucraina era livrat inclusiv către Moldovagaz, toate volumele fiind direcționate în regiunea transnistreană prorusă. În noiembrie, autoritățile de la Chișinăul au discutat cu conducerea concernului rus Gazprom continuarea livrărilor prin ruta transbalcanică, însă compania nu a dat curs propunerii. Astfel, în prima zi a anului 2025, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz pentru stânga Nistrului, invocând neachitarea unei datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.â
Din volumele de gaz rusesc erau asigurate necesitățile de consum ale locuitorilor din regiunea transnistreană și se producea energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.
Acum, deficitul de energie electrică pe malul drept este asigurat din importuri, preponderent din România, în timp ce Transnistria se confruntă cu lipsa gazului, a căldurii, a energiei electrice și chiar a apei curente. Centrala de la Cuciurgan a început să producă curent electric pe bază de cărbune, însă, începând cu 3 ianuarie, zilnic au loc deconectări programagte din cauză că există un consum de energie electrică ce depășește producția.
Chișinăul au propus ajutor Tiraspolului, inclusiv modalități de cooperare pentru a gestionarea situației, dar autoritățile separatiste ale regiunii transnistrene, controlate de Kremlin, neagă însă acest lucru, în ciuda evidențelor.
