Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) a lansat harta dinamică a zonelor de risc din țară, prezentat ca un instrument important și practic pentru autorități și pentru experți în asigurări și în managementul riscurilor.
Statistica arată că din cele circa 10 milioane de locuințe, doar circa 25% au încheiată o poliță de asigurare obligatorie.
Nicoleta Radu, directorul general al PAID România (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) a declarat că 2024 a marcat totuși un progres în ce privește numărul de locuințe asigurate, însă România încă are peste șapte milioane de locuințe neasigurate.
„2024 a însemnat progres în ce privește creșterea de portofoliu, a fost un an în care efectele modificării Legii 260/2008 (Legea privind asigurarea obligatorie a locuinței - n.red.) s-au simțit, efectul campaniilor noastre de informare s-a simțit, eforturile autorităților s-au simțit și ele un pic. Toate aceste eforturi concertate au dus ca din aproape 10 milioane de locuințe să avem 24-25% din locuințe asigurate. Asta e vestea bună.
Vestea rea e că avem peste șapte milioane de locuințe neasigurate, și asta reprezintă o vulnerabilitate maximă pentru România. Noi ne dăm seama de impactul colosal pe care evenimentele de acest tip l-ar putea avea asupra României și încercăm să informăm despre nevoia acută de asigurare.
Trebuie să fim onești și să spunem că bani publici nu există pentru așa ceva. Am încercat să o spun întotdeauna, să fiu corectă și să spun că pentru proprietate individuală distrusă într-un astfel de eveniment nu ar trebui să fie folosiți bani publici. Există sisteme, există acest sistem de protecție financiară prin asigurare.
Sistemul obligatoriu nu există în foarte multe țări din lumea asta, suntem norocoși să-l avem. În acest tip de asigurare sunt incluse toate tipurile de locuințe, inclusiv cele mai vulnerabile. Inclusiv locuințele din chirpici sau materiale mai puțin rezistente. Din punctul meu de vedere românii au toate instrumentele să se protejeze din punct de vedere financiar. Dacă o fac sau nu o fac e mult de discutat”, a declarat aceasta, la Antena 3.
Președintele UNSAR, Alexandru Ciuncan, a arătat că, deși România e în urma mediei europene în ceea ce privește asigurarea locuințelor, tendințele sunt îmbucurătoare.
„Tot ce ține de dezastrele naturale, de managementul lor, de o mai bună protecție prin asigurarea locuințelor noastre, ține și de securitatea națională. Cred că e un subiect care merită dezbătut nu doar azi, 4 martie, când comemorăm cutremurul din 1977, ci în fiecare zi, dar e mai bine să lăsăm specialiștii să intre în detalii. Salutăm lansarea hărții interactive a riscurilor.
Clar lucrurile devin din ce în ce mai complicate din perspectiva managementului riscurilor, inclusiv la nivelul industriei de asigurări, pentru că vorbim pe două paliere.
Pe de o parte avem o creștere a frecvenței cu care se produc dezastrele, fie ele naturale sau provocate de mâna omului, pe de altă parte vedem o creștere a severității, a amploarei cu care se desfășoară sau se produc aceste riscuri, care provoacă despăgubiri, daune, din ce în ce mai mari.
Asta se vede în despăgubirile plătite de industria de asigurări, mă refer aici la asigurările facultative de locuințe - despăgubirile au crescut cu 25% în primele 9 luni din 2024 față de 2023. Sunt cifre importante care reflectă realități, sunt lucruri care trebuie să ne preocupe la nivel național, pentru că vorbim de reziliență.
România e în spatele mediei europene la locuințe asigurate, în Europa sunt cam 62% dintre locuințe asigurate, în România vorbim de circa 25% locuințe asigurate obligatoriu și cam 17% locuințe asigurate facultativ. Tendința e îmbucurătoare, vedem creștere și un mai mare interes al oamenilor pentru astfel de soluții.
Important e că putem să dezbatem aceste subiecte, că România are asemenea soluții, că România are astfel de instrumente, nu se întâmplă peste tot în Uniunea Europeană și la nivel mondial.
Avem soluții, e important să aducem asigurările mai aproape de români și să vedem cum putem să fim mai rezilienți”, a declarat Alexandru Ciuncan.
Un exercițiu major de simulare a unui cutremur va fi organizat în luna iunie, în București și într-o altă localitate din România, a anunțat recent șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, s-a arătat recent nemulțumit de faptul că în București nu există contracte, încheiate prin programele guvernamentale finanțate de la buget pentru consolidarea la risc seismic, decât pentru 15 imobile. Ministerul Cseke a făcut apel la primari să pregătească mai rapid documentațiile pentru imobilele în pericol, având în vedere că bugetul total al ministerului alocat în 2025 însumează credite de angajament de 820 milioane lei.
”Eu sunt nemulțumit de stadiul contractului de finanțare, pentru că aceste legi, aceste programe, încă o dată, sunt create din 2022-2023; contractele de finanțare puteau fi încheiate într-un număr mult mai mare,”, a spus ministrul Dezvoltării.
”Sunt 110 contracte de finanțare încheiate, din care, în București, în capitală, care se situează, din păcate, printre primele 10 capitale din lume expuse riscului seismic, avem doar 15 contracte. Și aici, primăriile de sector și Primăria Municipiului București trebuie să intensifice documentația astfel încât, încă o dată, pe un buget record pe care îl avem în 2025 pe aceste programe, să putem să contractăm și să înceapă lucrările”, a mai spus Cseke.
El a arătat că, într-adevăr, documentațiile tehnice pentru solicitarea finanțării durează, dar a făcut apel la primari să vină cu aceste documentații pentru a obține finanțare.
Cseke Attilia a adăugat că a comunicat cu primarii din Capitală, iar răspunsul a fost că ”se lucrează” la documentațiile necesare.
Ministrul a subliniat că anul acesta pot fi acordate 820 milioane lei drept credite de angajament pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic, sumă similară cu toate fondurile asigurate în total prin PNRR în acest scop.
