Companiile din IT, cele din domeniul producției și industriei, precum și firmele din domeniul medical și farmaceutic au fost cele mai active pe piața închirierii de birouri în ultimii cinci ani, generând peste jumătate din cererea de spații noi de birouri.
În total, între 2020-2024, suprafața netă închiriată (excluzând contractele de renegociere) de spații de birouri în București și în principalele orașe regionale – Cluj Napoca, Timișoara, Iași și Brașov – a fost de circa 1,06 milioane de metri pătrați. Această suprafață este comparabilă cu stocul total de birouri din cele patru orașe regionale sau cu 30% din stocul existent în București.
Dacă luăm în considerare că suprafața media alocată per angajat este de 8-10 metri pătrați, putem concluziona că în ultimii cinci ani companiile au închiriat birouri pentru cel puțin 100.000 de angajați în cele cinci orașe analizate.
Cu o contribuție de aproape 7% din PIB, sectorul IT a generat peste 35% din cererea nouă de birouri, tranzacționând în această perioadă 375.730 mp la nivel național – de departe cel mai dinamic domeniu.
Pe poziția a doua, dar la mare distanță de lider, se află companiile din sectorul de producție și din industrie (18,1% contribuție la PIB) cu 9,2% din volum (98.000 metri pătrați). Pe locul trei cu 9% din total, se plasează companiile din domeniul farmaceutic și medical (95.200 metri pătrați).
În top cinci se mai află companii de servicii profesionale, cu aproape 86.000 metri pătrați închiriați și sectorul financiar – bănci, asigurări etc. – cu peste 75.000 metri pătrați contractați.
Dacă includem și contractele de renegociere, în perioada analizată suprafața totală de birouri tranzacționată depășește 2 milioane de metri pătrați, iar sectorul IT a generat peste 40% din acest volum.
Stocul comercial (cel destinat închirierii) de clădiri de birouri din București și celelalte centre universitare din țară – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov - se ridică la circa 4,51 milioane de metri pătrați. În plus, proiecte totalizând 390.000 mp se află în diferite stadii de dezvoltare și sunt programate pentru livrare în următorii cinci ani.
În acest context, rata medie de neocupare a spațiilor de birouri din cele cinci orașe analizate se situează la 13,8%, cu cel mai scăzut nivel în Cluj Napoca – 6,6% și cel mai ridicat în Iași – 19,4%. În București, rata medie de neocupare a scăzut la finalul anului trecut la 14,2%.
În ceea ce privește evoluția chiriilor, la finalul anului trecut, chiria de referință în București a atins un nivel maxim de 21 euro/mp/lună, marcând o creștere de 10,5% față de 2020. În orașele regionale, creșterea a fost de până la 13%, ajungând la un maxim de 17 euro/mp/lună.
”În ultimii cinci ani, companiile din IT au fost principalul motor al pieței de închirieri de birouri din România, menținând o cerere constantă pentru spații moderne, în ciuda ajustărilor de suprafață operate de unele firme. Cu o contribuție semnificativă la PIB și o expansiune continuă, acest sector a jucat un rol esențial în dezvoltarea pieței imobiliare, generând investiții și susținând livrarea de noi proiecte. Această tendință reflectă nu doar creșterea industriei tech, ci și schimbarea modului în care sunt utilizate birourile – acestea nu mai sunt doar locuri de muncă, ci adevărate centre pentru inovație și colaborare. În prezent, oferta de spații de birouri din zonele centrale ale Bucureștiului este tot mai limitată, în timp ce cererea rămâne constantă. Această situație evidențiază nevoia de noi dezvoltări în zone bine conectate la mijloace de transport în comun, care să răspundă standardelor actuale de lucru. Calea Buzești, de exemplu, are potențialul de a deveni un nou pol de atracție pentru companii și investitori în urma unui proces de gentrificare”, spune Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
