ANALIZĂ Ziua tarifelor: între infantilism geopolitic și realpolitik economic

1. Radarul Wall Street

Înainte de a intra în pâine, vreau să vă semnalez că începând de astăzi la finalul analizei veți găsi o secțiune dedicată ideilor acționabile care decurg din text. Nu sunt sfaturi de investiții, fiecare dintre noi e pe cont propriu în piețele de capital. Să trecem la treabă.

Tensiunile comerciale globale și debutul noii politici tarifare americane redesenează reperele de pe piețele internaționale. În acest context, dinamica activelor de risc din SUA oferă indicii importante privind percepția investitorilor asupra inflației, creșterii economice și riscurilor externe.

Pe 1 aprilie, indicele S&P 500 a închis la 5633.07 puncte, în urcare cu 21.22 puncte față de 31 martie (+0.38%) și cu 52.13 puncte față de 28 martie (+0.93%). NASDAQ 100 a avansat la 19436.42, marcând un plus de 157.97 puncte (+0.82%) față de ultima zi a lunii martie  și 155.02 puncte (+0.80%) față de 28 martie.

CITEȘTE ȘI Capitalizarea bursieră a marilor companii a scăzut semnificativ în primul trimestru din 2025

Dow Jones Industrial a închis la 41989.96, în scădere ușoară cu 11.80 puncte față de 31 martie (-0.03%), dar în creștere cu 406.06 puncte (+0.98%) față de 28 martie. Russell 2000 a stagnat practic la 2012.24, cu o variație de doar 0.33 puncte față de 31 martie (+0.02%) și o scădere de 11.03 puncte față de ziua de 28 martie (-0.55%).

Prețul aurului a ajuns la 3114.30, în scădere cu 8.50 puncte (-0.27%) față de 31 martie, dar în creștere cu 27.80 puncte (+0.90%) față de 28 martie. Indicele dolarului (DXY) a rămas constant la 104.21 față de ziua precedentă, înregistrând doar un avans modest de 0.21 puncte (+0.20%) față de ziua de 28 martie.

Volatilitatea (VIX) a scăzut la 21.77, cu 0.51 puncte (-2.29%) față de 31 martie și o ușoară creștere de 0.12 puncte (+0.55%) față de 28 martie.

2. Ce a contat ieri

Ieri a fost publicat de către Institute for Supply Management raportul Manufacturing Purchasing Manager Index. Activitatea din sectorul manufacturier al SUA a reintrat în contracție în martie 2025, după două luni de expansiune marginală, indicele ISM PMI coborând la 49 de procente, față de 50.3% în februarie, și sub așteptările de 49,5% exprimate de analiștii economici consultați de WSJ.

3. În prim-plan azi

Americanii se simt abuzați, exploatați comercial și trădați strategic. Restul lumii? Se vede exact la fel. Pentru americani, Statele Unite este victima eternă a globalizării dezechilibrate. Pentru ceilalți, America este agresorul, hegemonul care rescrie regulile jocului după bunul plac. Fiecare tabără se percepe pe sine drept ”cea bună”, iar pe ceilalți ca pe ”cei răi”.

Ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă nu cumva asistăm la o formă de infantilism geopolitic, în care actorii globali fac pe supărații în timp ce au în dotare arme economice reale și pârghiile narative ale discursului politic? Mulți analiști, în special din zona progresistă americană, vor să ne lase să înțelegem exact asta. Dar în spatele acestui spectacol polarizat se află o realitate mult mai rece: tarifele sunt instrumente de putere, de repoziționare strategică și de control al fluxurilor economice globale. Iar ce urmează după 2 aprilie nu mai este un capriciu de campanie, ci începutul unei reconfigurări sistemice.

Administrația Trump a anunțat introducerea unui tarif de 25% pentru toate mașinile fabricate în afara SUA, începând cu 3 aprilie, și pentru piesele auto non-americane din 3 mai. Acestea vin în completarea tarifelor de 25% deja aplicate pe oțel și aluminiu, Ca efect, tariful mediu efectiv al SUA va urca de la 3% la 7%, cel mai ridicat nivel din anii ’60.

CITEȘTE ȘI Operatorul KFC în România - Amintiri de acum 5 ani, când măsurile guvernamentale anti-COVID l-au deraiat. Cât a costat pandemia?

Impactul economic nu e neglijabil: PIB-ul SUA este estimat în scădere cu 0,53%, iar inflația de bază (core PCE) va urca cu 0,28 puncte procentuale. Chiar și așa, prognoza de creștere pentru 2025 rămâne pozitivă, la +1,7%, suficient pentru a evita o recesiune.

Cele mai afectate țări sunt Mexic (22% din exporturi și 7% din PIB legate de industria auto cu SUA), Canada (2,6% din PIB), urmate de Japonia, Germania și Coreea de Sud, protejate de lanțuri de aprovizionare mai diversificate.

Pe partea corporativă, Toyota, GM, Stellantis și Volvo sunt cei mai expuși, iar S&P Global estimează o scădere medie  a EBITDA de 17% pentru producătorii auto globali.

Piețele au reacționat prompt: S&P 500, Nikkei și KOSPI înregistrând scăderi, în timp ce aurul a depășit pragul psihologic de 3.000 USD/uncie, iar cuprul a crescut cu 30% de la începutul anului.

Dincolo de emoții și opinii, strategia administrației americane vizează reducerea deficitului comercial de 800 de miliarde USD, relocalizarea producției și întărirea dolarului, toate acestea în contextul unei datorii naționale în creștere care a ajuns la 34 de trilioane de dolari. Nu este vorba doar de protecționism sau populism economic. Este un joc de forță calculat, în care tarifele sunt mai degrabă pârghii de negociere decât capăt de drum. Și ca orice astfel de joc, are potențialul să schimbe regulile pentru toți.

4. Ce mi-a atras atenția

Băncile centrale continuă să își crească rezervele de aur

Aurul revine tot mai clar în centrul strategiilor băncilor centrale, în special în economiile emergente, care caută nu doar diversificare, ci și autonomie financiară față de dolarul american. Polonia este unul dintre cele mai elocvente exemple: în 2024 a adăugat 90 de tone la rezerve, atingând un total de 448 de tone, echivalentul a 17% din rezerva sa totală. La fel ca Rusia și China, și alte state prioritizează aurul ca mecanism de apărare în fața dominației financiare americane. Acest comportament coordonat nu doar semnalează o preocupare strategică, ci are și efecte directe: va susține în continuare creșterea prețului aurului.

În paralel, ciclul global de relaxare monetară rămâne un factor important. Deși multe bănci centrale au pus pe pauză scăderile de dobândă, aproximativ 70% încă mențin o politică monetară relaxată, iar acest context reduce costul de oportunitate al aurului,  un activ fără randament direct, dar cu valoare percepută în vremuri de incertitudine.

Tot mai mult, aurul își reia rolul de refugiu preferat, în detrimentul titlurilor de stat americane. Pe fondul creșterii datoriei SUA și al tensiunilor geopolitice, încrederea în obligațiunile americane se erodează, iar capitalurile caută alternative mai stabile. Datele confirmă această tranziție: deținerile externe de obligațiuni americane scad, în timp ce ponderea aurului în rezervele oficiale crește. Într-o lume tot mai fragmentată, în care de-globalizarea devine o realitate, aurul nu mai este doar un simbol, ci o ancoră activă în strategiile economice statale.

CITEȘTE ȘI Actorul Val Kilmer, cunoscut pentru rolurile din Top Gun și The Doors, a încetat din viață la 65 de ani

Cred că aurul va rămâne pe un trend bullish în perioada următoare, motiv pentru care merită luat în calcul într-un portofoliu diversificat, într-o proporție de 20–30%. Totuși, nu recomand intrarea agresivă la maxime istorice. Dacă vedem o corecție ceva mai amplă, poate apărea o fereastră bună pentru acumulare.

Comentariul analistului Steven Blitz, Chief US Economist la TS Lombard: ”Liberation or Armageddon”

Raportul abordează implicațiile noilor tarife impuse de administrația Trump, concentrându-se pe relația dintre fluxurile de capital, balanța de plăți și susținerea pieței financiare americane. Accentul cade pe efectele indirecte, în special asupra cererii de active denominate în dolari și a riscului fiscal latent.

Iată principalele puncte cheie ale analizei lui Blitz:

●      Tarifele nu afectează direct comerțul, ci fluxurile de capital. Reducerea importurilor va atrage o scădere a intrărilor nete de capital, ceea ce poate tensiona finanțarea deficitului.
 

●      Deficitul de cont curent a crescut brusc la 7% din PIB în T1 2025 (de la 3% în T4 2024), din cauza importurilor accelerate înainte de intrarea în vigoare a tarifelor.
 

●      Randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani ar putea scădea temporar sub 4%, dar în T3 vor reveni în creștere, din cauza nevoii de finanțare a deficitului și de refacere a TGA (contul general al Trezoreriei).
 

●      Bear steepening: dacă economia rămâne în creștere, dar presiunea fiscală continuă, randamentele obligațiunilor pe termen lung vor urca, semnalând îngrijorări legate de sustenabilitatea datoriilor.
 

●      Fed-ul nu este pregătit să intervină, dar o eventuală creștere a șomajului ar putea forța scăderea ratelor în a doua parte a anului 2025.
 

●      Tarifele sunt o formă alternativă de taxare, asemănătoare unui TVA indirect – mai puțin eficient, dar mai ușor de implementat politic.
 

●      Cel mai mare risc: pierderea încrederii în activele americane din partea investitorilor străini, ceea ce ar putea declanșa o corecție abruptă pe piețele de capital.

    V.  Semnalele zilei – idei acționabile din analiza de azi

Pe baza evoluțiilor macro și a comentariilor din raportul lui Steven Blitz, iată câteva posibile direcții strategice de urmărit:

Prudență față de S&P 500 (ETF-uri: CSPX, VUSA, SPY4)

Evită pozițiile long agresive, în contextul tensiunilor comerciale și riscurilor fiscale crescânde. Așteaptă semnale de consolidare sau corecții suplimentare.

Expunere treptată pe aur (ETF: IGLN – iShares Physical Gold)

Aurul beneficiază de cerere structurală din partea băncilor centrale și de context monetar relaxat. O corecție minoră ar putea fi o bună oportunitate de acumulare.

ETF pe obligațiuni pe termen lung (ETF: IDTL – iShares $ Treasury Bond 20+yr)

Dacă Fed va reduce dobânzile în a doua parte a anului sau dacă randamentele vor scădea temporar în trimestrul al 2-lea, obligațiunile ”long duration” pot aduce câștiguri importante.

Monitorizează Russell 2000 (ETF: R2US – SPDR Russell 2000 UCITS ETF)

Cu o corecție de aproape 20% de la maxime și un potențial de rebound în eventualitatea unor stimulente fiscale, Russell devine atractiv ca idee de abordare împotriva consensului, potrivită pentru un ”investitor contrarian”.

Acest material este oferit doar în scopuri educaționale și nu trebuie interpretat ca un sfat de investiții sau o ofertă sau o solicitare de cumpărare sau vânzare de valori mobiliare.

Justin Ștefan este comentator financiar și investitor retail