În contextul unor evoluții divergente a burselor de pe cele 2 maluri ale Atlanticului, și investitorii de la BVB au arătat nehotărâre în cursul lunii martie, când ordinele lor nu au deviat decisiv piața.
Indicele reprezentativ BET al Bursei de Valori București, care măsoară evoluția celor mai lichide acțiuni românești, a închis luna martie la nivelul de 17.513,05 de puncte, cu doar 0,04% sub ultima valoare din februarie.
Este practic o stagnare, în care activări limitate la cumpărare au compensat pusee de vânzare precum cel din primele zile ale intervalului, în care piețele bursiere au reacționat la anunțurile Administrației SUA privind politicile tarifare.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Însă, deși piața a fost în aparentă neclintire – confirmată doar de închiderea la același preț de 28,60 lei/acțiune a titlurilor Băncii Transilvania (TLV) – deviațiile au fost chiar mari de la un emitent la altul, așa cum se observă și pe tabelul atașat.
Spre exemplu, titlurile MedLife (M) au câștigat în luna martie 7,94%, deși emitentul este unul care nu a anunțat repartizări de cash din profitul net obținut anul trecut. Emitentul a notificat investitorii că, după achizițiile agresive, se așază pentru o etapă de consolidare în care să crească marjele business-ului existent.
Piața a primit bine această indicație și cotația a reușit să străpungă un prag de rezistență în zona de 6,2000 lei/acțiune în care vânzătorii s-au regrupat de mai multe ori în cursul anului trecut, așa cum se vede pe graficul de mai jos.
La polul opus, titlurile Transport Trade Services (TTS) s-au prăbușit cu 19,32% luna trecută.
Cotația, practic, s-a întors la punctul de plecare a amorsării escaladei din anul 2023, susținută de rezultatele excepționale ale liderului transportului fluvial de la Dunărea de Jos pe fondul majorării volumelor și a tarifelor de transport în contextul conflictului din Ucraina.
În ansamblu, volumele în martie au fost în creștere față de cele de la începutul anului, cu tranzacții concentrate pe acțiunile-fanion ale Băncii Transilvania (TLV) și OMV Petrom (SNP), dar și cu evadări neașteptate din pluton ale unor simboluri precum cele ale Premier Energy (PE) sau Transgaz (TGN).
Într-o sesiune de la începutul lunii, inedit, o activitate intensă a fost pe acțiunile companiei germane Lufthansa (LHA), listate secundar la BVB, pe secțiunea internațională.

Acțiunile Hidroelectrica (H2O), deși suferă o estompare a efectului de bază după listarea din vara anului 2023, iar pachetele pe acest emitent s-au așezat întrucâtva, se mențin ca susținătoare ale lichidității de ansamblu de la BVB.
Cotația s-a aflat, totuși, pe o tendință de alunecare într-un canal descendent destul de bine conturat și din care a evadat doar recent la anunțul privind distribuția de dividend, cu toate acesta este cu 35% mai mic decât cel acordat în 2024.
Dacă interesul a fost viu în ringul de tranzacționare, piața a fost sărăcăcioasă la nivelul exercițiilor primare. Semnalul a fost dat chiar pe programul Fidelis care a ajuns la un relativ impas. Ediția de martie a cumulat aproximativ 24.500 de ordine în echivalent 451,25 milioane euro pentru cele 6 emisiuni puse în vânzare de Ministerul Finanțelor, nivelul acestora fiind cu 47,71% mai mic decât cel de 863 milioane euro de la ediția-record închisă în februarie.
Pe piața de obligațiuni corporative au răsunat doar ecouri. Agroland (AG) a adus titlurile obligatare în valoare de 6,92 milioane lei (AGR28) plasate în septembrie 2024 și având maturitate în anul 2028.

Un instrument financiar nou la cota BVB este fondul de tip ETF listat de croații de la InterCapital și care oferă investitorilor români posibilitatea de a lua expunere pe bursa din Slovenia (ICSLOETF). La debut, numărul de unități de fond a fost cu puțin sub echivalentul a 300.000 de lei.
Ambițiile sunt de promovare a unei „super-app”, care să ofere, în afară de accesul la piețele bursiere, forex și cripto, servicii de plăți de tipul Revolut și chiar credite garantate cu portofoliile.

Investitorii caută în piața de la BVB poveștile de creștere și le găsesc. Titlurile Sphera Franchise Group (SFG) au adăugat în martie 5,54% în trendul de creștere și au revenit în zona maximelor imediat post-listare de la cumpăna anilor 2017-2018.
Performanța susținută de rezultatele financiare în care operatorul KFC a venit cu trimestre record este de 230% față de minimele consemnate de cotație în ultima parte a anului 2022, când compania încă digera revenirea după închiderile de pandemie.
Piața a fost marcată de publicarea convocatoarelor pentru adunările generale ale acționarilor de bilanț. Acestea au adus vești cu privire la repartizările de câștiguri și sunt deja în măsură să dea investitorilor o perspectivă asupra a aportului real de cash către portofolii.
Transportatorul național de țiței prin conducte Conpet Ploiești (COTE) este campion cu un randament de aproximativ 8% pentru un dividend agregat care combină 3 distribuții. Emitentul este urmat de un pluton de societăți care acordă dividende cu randamente de 6-7%. Aici sunt incluse și acțiuni-fanion de la cota BVB, respectiv Hidroelectrica (H2O), Banca Transilvania (TLV), OMV Petrom (SNP) și Nuclearelectrica (SNN). Alte nume sunt Evergent Investments (EVER), Farmaceutica Remedia (RMAH), Rompetrol Well Services (PTR), Șantierul Naval Orșova (SNO).

O combinație între menținerea prețurilor elevate, declin la nivelul profitabilității și reducerea ratelor de distribuție a redus radamentele dividendelor unor companii din zona de energie unde statul are cuvântul decisiv în zona de 1-2%. Este vorba despre Romgaz (SNG), Electrica (EL) și Oil Terminal (OIL).
În aceste cazuri, ca și la alte companii precum Transelectrica (TEL) sau Transgaz (TGN) există însă perspectiva unor repartizări de cash mai mari prin eventuale solicitări de suplimentare a ordinii de zi din AGA, având în vedere că Guvernul și-a exprimat intenția de a majora din nou la 90% ratele de distribuție la companiile de stat.
Ratele de distribuție mici au fost o notă pentru mai mulți emitenți. Spre, exemplu, Antibiotice Iași (ATB) a anunțat la jumătatea lunii repartizarea a mai puțin de o cincime din profitul net al anului 2024 sub formă de dividende.
A fost o decizie violent amendată de piață. Acțiunile companiei au pierdut 9,47% în luna martie, sunt la o distanță de 35% față de ultimul maxim și s-au întors într-un punct de plecare al elanului ascendent în care se regăseau în urmă cu 10 luni.
Se poate și mai rău. Și în acest an sunt emitenți de la care investitorii nu așteaptă să vină cash în portofolii. Aici se includ și societăți din zona fostelor SIF care au procedat la fel în anii anteriori: Lion Capital (LION), Longshield Investment Group (LONG) și Infinity Capital Investments (INFINITY).
Fără dividende sunt, fără nicio surpriză, companiile care în anul 2024 au afișat pierderi: Romcarbon Buzău (ROCE), Vrancart Adjud (VNC), Turism Felix (TUFE), Agroserv Măriuța (MILK), 2Performant Network (2P).

Motiv diferit au emitenți de la cota pieței reglementate, dar și de pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare AeRO, care sunt companii de creștere și care de la listare nu au anunțat neapărat politici de dividend: SafeTech Innovations (SAFE), Simtel Team (SMTL), Life is Hard (LIH), 2B Intelligent Soft (BENTO), DN Agrar (DN), Connections Consult (CC).
Investitorii nu se vor bucura de repartizări de cash nici de la o serie de companii din planul secundar și terțiar al bursei. Aici intră Zentiva România (SCD), ce a inițiat demersurile de delistare, companii care încă au de acoperit din pierderile anilor anteriori precum Electromagnetica (ELMA), Impact Developer & Contractor (IMP), ROCA Industry Holdingrock1 (ROC1), Alro Slatina (ALR).
De asemenea, enumerăm firme cu profit în declin sau marginal precum Prebet Aiud (PREB), Prefab București (PREH), AROBS Transilvania (AROBS) sau Promateris (PPL). Socep Constanța, iarăși, nu a anunțat dividende, dar în trecut operatorul portuar a făcut mutări în acest sens chiar înainte de AGA.

One United Properties (ONE) este din nou distribuitoare de dividende, după repartizările de caștiguri parțiale din toamnă, însă cotația este sub presiune. Acțiunile societății au pierdut și în martie 9,14% și sunt deja la jumătate față de reperele de acum 10 luni.
Cotația s-a prăbușit în contextul majorării de capital cu aport în numerar promovată în august-septembrie 2024 și al contaminării de risc reputațional a industriei după scandalul Nordis.
Totuși, convocatoarele au anunțat și alte operațiuni de piață sau mutări făcute de emitenți. Menționăm aici majorarea de capital de 60 milioane lei pregătită de TeraPlast Bistrița (TRP), programul de răscumpărări de 3% din acțiunile Longshield Investment Group (LONG), intenția de emitere de obligațiuni de până la 30 milioane euro de către Simtel Team și mărirea cu 50 milioane euro a plafonului de credit al furnizorului de servicii medicale MedLife.

Luna martie nu a fost intensă la nivelul schimbărilor în acționariate, dar t au fost și mutări de pachete. Spre exemplu, Transilvania Investments Alliance (TRANSI) a ajuns la o deținere de 9,27% din titlurile Evergent Investments (EVER), fiind cumpărătorul în tranzacția de tip deal cu o valoare de 63,73 milioane lei (12,79 milioane) efectuată pe data de 4 martie.

O serie de emitenți au anunțat, în intervalul menționat, contracte importante, a căror dimensiune ar urma să influențeze bilanțurile pe anul în curs. Astfel, SafeTech Innovations (SAFE), firmă care și-a triplat profitul net în 2024, a semnat o înțelegere în domeniul inteligenței artificiale. Valoarea totală a proiectului ce are lider Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (UPB) este de 6,53 milioane lei, din care suma de 4,83 milioane lei o reprezintă partea nerambursabilă.
Tot în domeniul securității cibernetice, Arctic Stream (AST) a semnat un contract cu o valoare de 14,70 milioane lei, pentru o durată de 17 luni, cu un beneficiar din industria de utilități. De asemenea, Renewable EPC by Allview, divizia de energie regenerabilă a companiei Visual Fan (ALW), a obținut un nou contract pentru proiectarea și execuția unui parc fotovoltaic în Municipiul Reșița. Proiectul va fi finalizat in 2025 și are o valoare de 5,4 milioane de euro.