Datoria publică mondială ar urma să continue să crească și să depășească, pentru prima dată, pragul de 100.000 de miliarde de dolari în acest an, a avertizat Fondul Monetar Internațional, cu ocazia publicării raportului său de analiză a finanțelor publice (Fiscal monitor), informează Reuters și AFP.
Conform acestui raport, datoria publică mondială va ajunge la 93% din Produsul Intern Brut mondial până la finalul anului și se va apropia de 100% din PIB-ul mondial până în 2030. Asta ar însemna depășirea pragului de 99% din PIB-ul mondial, atins în perioada pandemiei. Ar însemna, de asemenea, o creștere de 10 puncte procentuale față de situația din 2019, înainte ca pandemia să ducă la explozia cheltuielilor guvernamentale, scrie Agerpres.
Publicat cu o săptămână înainte de reuniunile anuale ale Fondul Monetar Internațional și Băncii Mondiale, raportul Fiscal Monitor subliniază că există motive suficiente pentru a crede că viitoarele nivele de îndatorare vor fi mai mari decât se anticipează în prezent, unul dintre motive fiind dorința de a cheltui mai mult în SUA, cea mai mare economie a lumii.
"Incertitudinea cu privire la politica fiscală a crescut și liniile roșii cu privire la taxare au devenit mai înrădăcinate. Presiunile de cheltuieli pentru a răspunde la tranziția ecologică, îmbătrânirea populației, îngrijorările de securitate și provocările de dezvoltare pe termen lung sunt în creștere", se arată în raportul FMI.
Raportul susține că proiecțiile privind evoluția datoriei tind să subestimeze rezultatul real cu o marjă semnificativă, indicatorii referitori la ponderea în PIB a datoriei pe următorii cinci ani fiind, în medie, cu 10% peste prognozele inițiale.
"Experiența ne arată că proiecțiile de îndatorare au tendința de a fi mult prea optimiste, fie pentru că guvernele au o viziune optimistă cu privire la creșterea economică, fie pentru că reformele bugetare nu sunt niciodată puse în practică în mod complet", a subliniat Era Dabla-Norris, director adjunct la Departamentul de afaceri bugetare din cadrul FMI, cu ocazia unei conferințe de presă.
În acest context, FMI și-a reluat apelul pentru mai multă consolidare fiscală, apreciind că momentul actual, cu o creștere economică solidă și un șomaj redus, este unul oportun pentru consolidare fiscală. Cu toate acestea, FMI a subliniat că actualele eforturi de consolidare, echivalente cu o medie de 1% din PIB în perioada 2023-2029, sunt insuficiente pentru a reduce sau stabiliza datoriile publice.
Potrivit instituției financiare internaționale, un efort cumulat de consolidare fiscală echivalent cu 3,8% din PIB ar fi necesar în fiecare an până la finele deceniului, pentru atingerea obiectivului de reducere a datoriilor publice, însă în SUA, China și alte țări unde PIB-ul nu este preconizat să se stabilizeze, ar fi nevoie de o consolidare fiscală mult mai mare.
"Amânarea ajustării nu va însemna decât că o corecție și mai mare va fi necesară în cele din urmă și așteptarea poate fi una riscantă, pentru că experiența din trecut ne arată că o datorie mare și lipsa unor planuri fiscale credibile pot declanșa o reacție negativă pe piață și poate limitate spațiul de manevră pe care țările îl au în a face față șocurilor viitoare", a avertizat Era Dabla-Norris.
Oficialul FMI a adăugat că reducerea investițiilor publice sau a cheltuielilor sociale tind să aibă un impact negativ mult mai mare asupra creșterii economice, decât reducerea subvențiilor care sunt slab țintite precum cele pentru combustibili. Unele țări au spațiul de manevră pentru a extinde baza de impozitare și a îmbunătăți eficiența colectării taxelor, în timp ce alte țări pot face sistemele fiscale mai progresive printr-o taxare mai eficientă a câștigurilor de capital, a spus Era Dabla-Norris.
