Primăria Capitalei, acționar minoritar, cu 16,31% din acțiuni, la Apa Nova, controlată de grupul francez Veolia, a dat în judecată concesionarul serviciului public de apă și canal și a cerut dobânzi penalizatoare pentru plata cu întârziere a dividendelor cuvenite Primăriei din profitul obținut în anul fiscal 2012.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București în data de 13 aprilie 2016.
"Obiectul dosarului constă în pretenții reprezentând dobânda penalizatoare pentru plata cu întârziere a dividentelor pentru anul fiscal 2012, dobândă calculată pentru perioada 23.11.2013 - 17.12.2014", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Primăriei București.
CITEȘTE ȘI Numărul restanțierilor la bănci a depășit 725.000 în martie, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani și nouă luni Pentru 2012, Apa Nova București a raportat un profit net de 118,13 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice. În condiții de distribuire integrală a profitului către acționari, Municipiului București i-ar fi revenit dividende nete de circa 16,2 milioane lei, după plata impozitului pe dividende, în cotă de 16% la acea dată.
Primăria Capitalei nu a precizat suma solicitată în instanță Apa Nova drept dobândă penalizatoare pentru plata cu întârziere a dividentelor și nici suma exactă a dividendelor care i-au revenit din profitul companiei pe 2012.
Apa Nova este controlată în proporție de 73,69% de grupul francez Veolia, iar Asociația Salariaților Apa Nova deține 10% din acțiuni.
Contractul de concesiune a serviciului public de apă și canalizare din București a fost semnat în anul 2000 și este valabil până în 2025, Apa Nova având calitatea de concesionar, iar Consiliul General al Municipiului București (CGMB) pe cea de concedent.
CITEȘTE ȘI Cea mai mare companie europeană de shipping se pregătește pentru o nouă cădere a prețului petrolului Directorul financiar al Apa Nova, Irina Munteanu, a declarat, recent, că Apa Nova a obținut anul trecut un profit circa 30 milioane euro, în ușoară scădere față de cel de aproape 32 milioane euro din 2014. Cifra de afaceri a operatorului s-a redus și ea, de la 169 la 166 milioane euro, astfel încât Apa Nova și-a conservat marja de profit la peste 18%.
În decembrie anul trecut, Primăria Capitalei a anunțat că tariful la apă potabilă în București practicat de Apa Nova se va reduce cu 5,56% de la 1 ianuarie 2016, de la 5,15 la 4,77 lei/mc, după ce un audit efectuat de o echipă de experți străini internațional a relevat faptul că subsidiara locală a gigantului francez de utilități Veolia practică un tarif exagerat în raport cu costurile de operare.
DNA Ploiești a pus în octombrie 2015 sub acuzare compania Apa Nova București pentru evaziune fiscală, spălare de bani, mită, cumpărare de influență și interceptări ilegale, măsura fiind luată după ce DNA a început urmărirea penală pentru aceste infracțiuni față de mai mulți actuali sau foști directori ai companiei.
CITEȘTE ȘI Statul dă în judecată Enel pentru încălcarea contractului de privatizare a Electrica Muntenia Sud Astfel, anchetatorii au început urmărirea penală și față de fosta directoare a companiei, Lavinia Săniuță, sub acuzațiile de evaziune fiscală, spălare de bani, interceptări ilegale, cumpărare de influență și favorizarea infractorului, precum și față de directoarea adjunctă Giovana Soare, pentru complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani și cumpărare de influență.
De asemenea, a fost extinsă urmărirea penală pentru infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani pentru doi foști directori ai Apa Nova București, respectiv pentru Bruno Roche și Laurent Lalague, cercetați anterior pentru cumpărare de influență, dar și pentru fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu și pentru omul de afaceri Ovidiu Semenescu.
Potrivit procurorilor DNA, Vlad Moisescu, fost trezorier al PNL, și Costin Berevoianu, fost șef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei, dar și fost consilier al primarului suspendat Sorin Oprescu, ar fi făcut trafic de influență în favoarea companiei controlate de francezii de la Veolia, obținând pentru Apa Nova, contra unor sume de bani, beneficii sub formă de majorări de tarife, încheierea unor contracte cu instituțiile publice, avize, autorizații și hotărâri de consiliu favorabile sau evitarea luării unor măsuri nefavorabile.
