Costul Guvernului cu dobânzile va ajunge în 2031 la 99,7 miliarde lei, față de un nivel previzionat pentru 2024, de 36,2 miliarde lei, în timp ce ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobânzile va urca, de asemenea, puternic, conform datelor analizate de Profit.ro, de la 2% din PIB în acest an la 3,5% din PIB, prevede planul fiscal pe șapte ani pregătit de către Guvern pentru a fi trimis Comisiei Europene. Profit.ro a prezentat planul fiscal în urmă cu peste o săptămână.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Povara greu de dus a datoriei publice este evidentă și din ritmul în care crește ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobânzile.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
De ce este important: Un cost tot mai ridicat cu dobânzile înseamnă că statul trebuie să majoreze taxe pentru a colecta sumele necesare cheltuielilor mai ridicate sau va direcționa către dobânzi bani care altfel ar fi putut fi cheltuiți în domenii de interes pentru populație, cum ar fi sănătate sau învățământ.
De asemenea interesant Guvernanții au afirmat în mai multe rânduri că România are nevoie de o dezvoltare mai accelerată în următorii ani, dezvoltare pe care bugetul cu venituri mici al statului o poate susține doar pe datorie. Planul fiscal pe șapte ani care va fi trimis Comisiei Europene preconizează, însă, o "performanță" majoră la dobânzi, dar cu un ritm slab de creștere economică. Prognozele economice pe perioade atât de mari de timp au un grad ridicat de incertitudine.
Astfel, din 2027 ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobânzile statului va depăși creșterea economică reală și se va menține peste până în 2031, când dobânzile vor fi 3,5% din PIB, dar economia va avea o rată preconizată de creștere de numai 2%.
În 2024, statul dă ca dobânzi 2% din PIB, iar creșterea econimică este prognozată la 2,8%.
În timp ce creșterea economică va încetini în perioada planului pe șapte ani, în care România trebuie să reducă deficitul bugetar, povara datoriei publice va fi tot mai mare.
Datoria statului ar urma să treacă în premieră de 1.000 de miliarde de lei anul următor, la 1.061,3 miliarde lei de la 923,2 miliarde lei estimat pentru acest an, urmând să urce până la 1.749,1 miliarde lei în 2031.
Ca pondere în PIB, datoria va urca peste 60% din PIB în 2027 (60,6%), cu un maxim de 62,4% în 2030, urmând să coboare sub 60% din PIB abia în 2032, după încheierea planului pe șapte ani.
Șapte ani de plan fiscal, veniturile curente cresc marginal, iar creșterea este mâncată de dobânzi
După șapte ani de reformă, veniturile curente ale statului ar urma să crească doar marginal, cu 1,6 puncte procentuale (1,8 pp dacă nu se ia în calcul o ajustare cu -0,2 pp în 2024 ca urmare a impactului obținut din eliminarea veniturilor excepționale din perioada crizei energetice).
La o creștere a veniturilor curente cu numai 1,6 puncte de PIB, cea mai mare parte se duce pentru a acoperi creșterea dobânzilor de la 2% din PIB în 2024 la 3,5% din PIB în 2031.
