Agenția de evaluare financiară S&P a înrăutățit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă și a confirmat calificativul la "BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în cadrul unei evaluări la început de an, stabilită suplimentar față de cele două analize considerate obișnuite în cursul unui an pentru emitenții suverani, în primăvară și în toamnă. În decembrie, agenția Fitch a luat decizia de a înrăutăți perspectiva ratingului de țară de la stabilă la negativă din cauza deteriorării situației finanțelor statului.
Analiza și decizia S&P, inclusiv un avertisment că fără noi măsuri de ajustare fiscală deficitul va fi de peste 7,5% din PIB în acest an, au ținut cont de impactul ordonanței trenuleț de la finele anului trecut, dar au venit cu numai câteva zile înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2025, astfel că nu este clar dacă agenția de rating a ținut cont și de reducerea suplimentară a cheltuielilor anunțată de către autorități pentru bugetul acestui an.
Înrăutățirea perspectivei de către S&P nu înseamnă automat și retrogradarea ratingului. Agențiile de rating vor aștepta, cel mai probabil, o perioadă, posibil până în toamnă, pentru a vedea ce măsuri ia Guvernul și dacă acestea sunt eficiente pentru redresarea finanțelor statului. În cazul în care măsurile nu sunt considerate suficiente, atunci este posibilă retrogradarea României în categoria nerecomandată investitorilor.
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții sunt luate în calcul de către marii investitori în datorie guvernamentală. Un rating mai slab indică un risc mai mare și duce, de obicei, la costuri mai ridicate de împrumut pentru statul respectiv. De asemenea, o înrăutățire sau îmbunătățire a perspectivei reprezintă un semnal transmis investitorilor că ratingul respectiv ar putea fi revizuit într-un orizont de timp, dar și o perioadă în care emitentul de datorie în cauză poate lua măsuri pentru stabilizarea situației finanțelor, astfel încât să evite retrogradarea.
De asemenea important: România se află într-o perioadă cu deficite bugetare foarte ridicate, astfel că are un necesar ridicat pentru împrumuturi, inclusiv de pe piețele externe. În acest context, evaluările din partea agențiilor de rating sunt și mai relevante.
Motivele deciziei S&P
- mediul politic fragmentat și marcat de incertitudine va întârzia, probabil, agenda Guvernului de consolidare fiscală.
- cheltuielile mari în context electoral au împins deficitul la 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste estimările S&P, ceea ce indică dificultăți în ce privește controlul cheltuielilor pe fondul unei economii în încetinire.
- politicile fiscale relaxate vor ține deficitul de cont curent la un nivel ridicat și cu o acoperire tot mai mult din fluxuri care generează datorie, riscând să expună România la șoocuri în ce privește încrederea investitorilor.
- în consecință S&P a revizuit perspectiva de la "stabilă" la "negativă" și a confirmat ratingul suveran "BBB-/A-3" pentru România
"Deficitul bugetar al României a depășit semnificativ estimarea noastră inițială, situându-se la 8,7% din PIB în termeni cash pentru 2024, comparativ cu precedenta estimare a S&P, de 7,3%. Această depășire va face consolidarea fiscală în următorii ani mai dificilă decât anticipam. Chiar dacă veniturile au crescut cu peste 10% față de anul precedent, cheltuielile au urcat probabil cu 19%. Depășirile în ce privește cheltuielile au fost determinate de majorarea cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar cu 20%, cu un impact de circa 18 miliarde lei (aproximativ 1% din PIB), cheltuieli sociale mai ridicate, inclusiv o majorare a pensiilor, ceea ce a costat cumulat 14 miliarde de lei (0,8% din PIB), cheltuieli pentru apărare de 2,5% din PIB și cheltuieli publice suplimentare pentru investiții de circa 24 miliarde de lei (1,4% din PIB)", arată S&P.
Guvernul a luat o serie de măsuri (cele din ordonanța trenuleț), însă acestea ar conduce doar la un deficit de 7,5% din PIB în 2025, avertizează agenția de rating. România are ca țintă în planul fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană o țintă de deficit de 7% din PIB în termeni ESA.
Trebuie menționat că ministrul Finanțelor, Barna Tanczos, a anunțat o țintă ambițioasă pentru deficitul bugetar în acest an, de 7% atât în termeni ESA (standardul UE), cât și cash (standardul național).
"Autoritățile au anunțat o serie de măsuri de consolidare, inclusiv pe zona de creștere a veniturilor, precum eliminarea scutirilor de impozit, cu un impact potențial de 4 miliarde de lei, amânarea programelor de investiții publice care nu sunt cofinanțate cu fonduri UE, înghețarea salariilor din sectorul public și a programelor de asistență socială, inclusiv pensiile. Autoritățile încearcă să consolideze finanțele publice mai rapid, însă ne așteptăm ca deficitul să rămână peste 7,5% în 2025 și să coboare doar ușor sub 6% în 2026, în lipsa unor alte măsuri de ajustare fiscală", arată S&P.
De asemenea, trebuie precizat că autoritățile așteaptă venituri de circa 6 miliarde lei din măsurile de creștere de taxare introduse prin ordonanța trenuleț (fără a ține seama de impactul taxei pe stâlp, aflată încă în lucru). Astfel, estimarea S&P de circa 4 miliarde lei pare mult mai precaută.
De asemenea, Guvernul a promis noi reduceri de cheltuieli odată cu proiectul de buget pentru anul 2025, care urmează să fie anunțat în câteva zile. S&P nu a așteptat și proiectul de buget pentru a face această analiză și nu este clar dacă a ținut cont și de noile măsuri care ar urma să fie luate pe partea de cheltuieli bugetare.
Reacția ministurlui Finanțelor, Barna Tanczos, după decizia S&P - Ratingul de țară depinde de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele
"Schimbarea perspectivei, din stabilă în negativă, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenția de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar și întări credibilitea fiscală a țării. Prin evaluarea anunțată în această seară, S&P nu modifică ratingul de țară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură. Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și consolidarea creșterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noștri europeni. Bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului și trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare întărește această viziune cumpătată a gestionării banului public. Măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înțelese și respectate de conducătorii tuturor instituțiilor publice, toate companiile de stat și liderii de sindicate, fiecare primar și președinte de CJ, fiecare consilier local și județean. Nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficientelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de ținta de deficit asumată. ANAF și Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizării și a creșterii capacității instituționale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor și taxelor. Așa cum au confirmat partenerii noștri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creștere constantă, care va fi susținută, în 2025, prin investiții publice masive. Atât agențiile de rating, cât și investitorii care se uită cu atenție la aceste semnale vor regăsi în traiectoria fiscal-bugetară și în evoluția noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental. Ratingul de țară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele", a transmis Tanczos.
În prezent, S&P evaluează România cu rating BBB-, ultima treaptă din categoria celor recomandate investitorilor. România are același calificativ, tot cu perspectivă negativă, din partea Fitch, iar din partea Moody's rating Baa3 (ultima treaptă din investment grade, echivalent cu BBB- al S&P și Fitch) cu perspectivă stabilă. S&P, Fitch și Moody's sunt principalele agenții de rating la nivel global.
Pentru 2025, S&P are planificate evaluări în ianuarie, aprilie și octombrie, Fitch în februarie și august, iar Moody's în martie și septembrie.
Evaluarea S&P are loc chiar înainte de prezentarea proiectului de buget pentru anul 2025, construit pe un deficit de 7% din PIB (cash și ESA), respectiv 133-134 miliarde lei, în linie cu obligațiile din planul fiscal. Guvernul mizează pentru consolidarea finanțelor statului pe reducerea cheltuielilor și îmbunătățirea eficienței colectării de către ANAF, încercând să evite astfel creșteri de taxe. Proiectul de buget ar urma să fie prezentat săptămâna următoare.
Fitch a înrăutățit în decembrie perspectiva ratingului României
Perspectiva din partea agenției Fitch a mai fost negativă cel mai recent în perioada aprilie 2020 - martie 2023. Din martie 2023, perspectiva era stabilă.
O decizie care să vizeze, însă, direct ratingul de țară, ar putea veni abia în toamnă, iar asta în lipsa unor măsuri fiscale adecvate.
