Sistemul bancar a încheiat anul trecut cu un profit net cumulat de 14,2 miliarde de lei, în ușoară creștere nominală față de 2023, dar în stagnare ajustat cu inflația. Băncile au plătit în premieră noua taxă bancară de 2% din veniturile brute, ceea ce le-a luat aproape 1 miliard de lei din venituri.
Profitabilitatea băncilor s-a redus semnificativ în trimestrul al patrulea din 2024 (așa cum se întâmplă de regulă pe final de an), cu un randament al capitalurilor de 18,4% în decembrie, față de 20,2% în septembrie. La nivelul UE, media ROE era de 10,9% la jumătatea anului trecut.
13 martie - Maraton Securitate energetică
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
Băncile au înregistrat în ultimul trimestru din 2024 profituri nete de 2,5 miliarde de lei, comparativ cu 4,1 miliarde de lei în trimestrul precedent, respectiv 3 miliarde de lei în trimestrul al patrulea din 2023, arată calculele Profit.ro, pe baza datelor preliminare de la Banca Națională a României.
Pe întregul an, profiturile băncilor au urcat de la 13,5 miliarde de lei la 14,2 miliarde de lei, o creștere de 5%, care se transpune însă într-o stagnare în termeni reali, având în vedere inflația de 5,1% din 2024.
Spre comparație, în 2023, comparativ cu 2022, profiturile băncilor creșteau cu 33% în termeni nominali și cu aproape 25% în termeni reali, iar în 2022 creșteau cu 25% nominal și cu 7,4% real.
Statul a luat 967 de milioane de lei de la bănci prin noua taxă de 2% pe (așa-zisa) cifra de afaceri, care în cazul băncilor înseamnă o taxă pe veniturile brute, care nu se deduce din impozitul pe profit de 16%.
Fără impactul taxei, băncile ar fi înregistrat profituri mai mari cu 12% în termeni nominali și cu 7% în termeni reali.
În 2025, guvernul vrea să strângă 1,3 miliarde de lei de la bănci prin taxa bancară, ceea ce ar însemna că băncile ar trebui să-și majoreze semnificativ volumele de încasări din dobânzi, comisioane și tranzacționare.
Dobânzile au fost în ușoară scădere anul trecut, după ce BNR a redus în două rânduri rata cheie de la 7% la 6,5%, însă nu a mai venit cu modificări de la finele verii. După turbulențele politice de la final de an, cotațiile ROBOR au crescut ușor și s-au desprins de rata facilității de depozit de 5,5%.
Analiștii se așteaptă ca BNR să reducă rata cheie în acest an abia din vară, după alegerile prezidențiale și după eventualele noi măsuri fiscale așteptate pentru a reduce deficitul bugetar.
Creditele neperformante, în scădere
Rata creditelor neperformante a crescut ușor față de decembrie 2023, de la 2,37% (minim istoric) la 2,46%, dar este în scădere față de iunie și septembrie, ceea ce arată că tendința de creștere s-a întrerupt, cel puțin temporar.
Rata neperformantelor se menține foarte aproape de media UE de 1,9%.
La menținerea ratei scăzute a ajutat și creșterea activelor nete, care anul trecut cu atins 881,7 miliarde de lei, față de 803,3 miliarde de lei în anul precedent, o creștere de aproape o zecime.
Creditarea se bazează în continuare pe resurse atrase de la clientelă, cu un raport credite/depozite de 67,6%.
Solvabilitatea s-a menținut la 23,7%, nivel similar celui din decembrie 2023, față de o medie europeană de 20%.
