BRD și UniCredit au câștigat, pe fond, litigiile cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Instanța a anulat sancțiunile pentru acuzația că și-ar fi înșelat clienții care au luat credite cu rate în anuități. Scorul a ajuns la 11 la 1 pentru bănci, din 19 dosare.
Judecătoria Sectorului 1 a anulat sancțiunile contravenționale date de ANPC împotriva BRD - Groupe Société Générale și UniCredit Bank România.
Instanța bucureșteană, unde se judecă cele mai multe litigii între bănci și ANPC în faza de fond, a admis plângerile contravenționale ale băncilor, care în mai anul trecut au primit în bloc amenzi de la ANPC pentru că ar fi folosit practici comerciale incorecte sau înșelătoare atunci când au acordat credite cu rate egale sau anuități.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Prin acest sistem de amortizare a creditelor, clienții plătesc sume mai mari reprezentând dobânzi la începutul creditului, în detrimentului capitalului împrumutat, ceea ce în opinia ANPC contravine interesele consumatorilor, care n-ar fi luat decizia de a lua astfel de credite, dacă banca le-ar fi prezentat toate datele.
Așa cum au arătat instanțele în alte motivări, clienții puteau vedea cum decurge amortizarea creditului din scadențare (tabelele de rambursare), la momentul semnării contractelor.
Alternativa la sistemul în anuități, care este larg răspândit nu doar în România, ci peste tot în lume, este rambursarea creditului în rate descrescătoare. Prin acesta, debitorii plătesc cote egale de capital în fiecare rată, ceea ce înseamnă că plățile de dobânzi sunt mai mici în total.
Datoria efectivă către bancă scade mai greu în sistemul cu anuități decât în cel cu rate descrescătoare, cel puțin până aproximativ jumătate din scadența totală a creditului.
Pe lângă faptul că dobânzile totale plătite sunt mai mari, debitorul care vrea să refinanțeze un credit în primii ani de la contractarea lui, dacă vorbim de credite pe 20-30 de ani, simte că n-a plătit mai nimic din ce a împrumutat și are senzația că o ia de la zero.
Pe de altă parte, cu anuități, ratele la începutul creditului sunt mai mici (cu aproape o treime) decât în cazul sistemului cu rate descrescătoare (la aceeași sumă împrumutată și aceeași scadență), ceea ce înseamnă că debitorul poate împrumuta mai mult cu veniturile pe care le are, o chestiune cheie atunci când vorbim de împrumuturi ipotecare, care sunt pe termen lung și au valori consistente.
Dezavantajele sistemului în anuități nu înseamnă însă că acesta este ilegal, cum a încercat ANPC să convingă instanțele – de altfel, acesta este și prevăzut explicit în OUG 50/2010 privind contractele de credit încheiate cu consumatorii.
În general, instanțele nu au judecat decât în câteva cazuri temeinicia fondului sancțiunii ANPC și au anulat în mare măsură amenzile pentru că acestea au fost date la mai mult de 6 luni de la momentul în care presupusa contravenție s-ar fi produs – adică la momentul semnării contractelor, potrivit unei motivări a Tribunalului București, care a dat și prima decizie definitivă într-un litigiu deschis de First Bank.
ANPC consideră că băncile ar trebui să modifice graficele de rambursare ale creditelor și inventează un nou sistem de rambursare: plata ratelor în cote egale de dobândă și capital. În practică, acest sistem ar fi unul de rate descrescătoare, prin care primele rate ar crește peste nivelul celor curente. Un efect matematic al formulei propuse de ANPC este că împrumuturile nu s-ar închide niciodată fără o rată reziduală.
Contextul în care au venit amenzile ANPC, însoțite și de acuze de cămătărie și comportamente imorale din partea președintelui Autorității de la acel moment, Horia Constantinescu (PSD), a fost acela al creșterii abrupte a ratelor lunare, ca urmare a creșterii dobânzilor. Cum românii aveau în general credite cu dobânzi variabile, creșterea dobânzilor BNR pentru temperarea puseului inflaționist a dus la creșterea referințelor din piață și la transmiterea integrală a noilor valori în buzunarele împrumutaților. Dobânzile au făcut un pas în spate în ceea ce privește ROBOR în ultimul an și jumătate, de când au fost aplicate sancțiunile, pe fondul temperării inflației și unui exces mare de bani în piață. IRCC, care nu a crescut în primă fază la fel de mult ca ROBOR, a rămas în jurul a 6%, dar ar urma să se reducă de la începutul anului viitor.
Constantinescu a emis și ordine către bănci prin care le obliga să refacă scadențarele și să ofere soluții „efective” clienților. Aceste ordine au fost suspendate de instanțe până la judecarea litigiului principal.
Au fost sancționate 19 bănci în total, cele mai mari după active, și toate au contestat amenzile. Până acum, în litigiile principale, instanțele s-au pronunțat în favoarea Băncii Transilvania, BRD, UniCredit, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Exim Banca Românească, Libra Bank, First Bank, Intesa SanPaolo Bank, Alpha Bank și Vista Bank. În cazul First Bank, Tribunalul București a confirmat definitiv instanța deciziei de fond. ANPC a câștigat un singur litigiu, în primă fază, cu ProCredit Bank – moment la care a dat și un comunicat, însă pentru restul nu a mai făcut acest lucru.
Celelalte procese care au rămas să fie judecate au termene de pronunțare în această toamnă, după ce pentru multe s-au dat amânări pe parcursul verii.
