Asociațiile de consumatori cred că legea privind darea în plată nu ar trebui întoarsă de președintele Iohannis în Parlament, pentru că o tergiversare ar arunca în stradă debitorii care nu-și mai pot plăti ratele. De celaltă parte, bancherii spun că legea ar trebui verificată de Curtea Constituțională iar, dacă este retrimisă în Parlament, atunci să fie introduse criterii sociale și băncile să o aplice pe baze voluntare la creditele în derulare.
Legea privind darea în plată poate să intre în vigoare doar dacă președintele Klaus Iohannis o promulgă. În acest moment, Iohannis înclină spre a trimite legea înapoi Parlamentului, cu sugestia ca aleșii să impună un plafon de 250.000 de euro, potrivit informațiilor publicate de Profit.ro.
Votată aproape în unanimitate de Parlament, legea privind darea în plată, care ar scăpa orice persoană fizică de datoriile la bănci, instituții financiare nebancare și cesionarii de creanțe, în schimbul predării imobilelor ipotecate, a generat un război al declarațiilor.
Bancherii spun că legea inițiată de deputatul Daniel Zamfir, la redactarea căreia a contribuit și avocatul Gheorghe Piperea, salvează dezvoltatorii imobiliari și nu persoanele fizice înglodate în datorii.
Banca Națională a României a preluat poziția băncilor și, într-o intervenție fără precedent, a spus public că i-a cerut lui Iohannis să nu o promulge.
"Dacă se confirmă, atunci ne îngrijorează soarta celor câteva mii de oameni aflați în executare silită, în situații dificile și unele chiar disperate", spune Alin Iacob, președintele Asociației Utilizatorilor de Servicii Financiare din Româna (AURSF), despre faptul că Iohannis înclină spre a asculta de sugestiile bancherilor.
"Cred că cel mai sănătos ar fi să trimită legea la Curtea Constituțională", spune Bogdan Preda, director de comunicare la Confederația Patronatelor Bancare din România. El susține că darea în plată încalcă Constituția în ceea ce privește neretroactivitatea legii, libertatea economică și dreptul la proprietate.
Pentru că Parlamentul va intra în vacanță până în februarie, legea nu va opera în cazul în care Iohannis o retrimite, iar băncile vor putea executa rău-platnicii și vor putea scoate la licitație casele gajate, spune Iacob.
“Nu suntem de acord cu această decizie, deoarece aduce prejudicii consumatorilor. Mulți își doresc această lege pentru că nu mai pot face față ratelor, mulți au plecat în străinătate din acest motiv”, spune și Costel Stanciu, președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor (APC - România).
"O să mai fie nenorocite niște familii", adaugă Stanciu, și estimează că abia în martie legea ar putea ajunge din nou la Iohannis, dacă e retrimisă în Parlament.
Potrivit BNR, aproape 69.000 de români din cei 460.000 cu credite garantate cu imobile aveau restanțe la bănci la nivelul lunii octombrie. Dintre aceștia, peste 21.000 aveau restanțe mai mari de 90 de zile, cu o valoare de aproape 4 miliarde de lei. La 180 de zile de întârziere, băncile sunt obligate să înceapă executarea silită. De altfel, cei în executare silită ar fi primii beneficiari ai legii, cu condiția ca creditorul să nu fi vândut încă imobilul ipotecat.
"Ar trebui să se adopte un moratoriu pe executările silite și licitații", adaugă președintele AURSF. Un moratoriu ar suspenda acțiunile băncilor împotriva debitorilor cu restanțe.
"Orice lege care vine în sprijinul consumatorilor e binevenită", spune despre darea în plată Marius Bogdan Pandelică, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care nu a dorit să comenteze asupra informațiilor privind intențiile lui Iohannis. "Ne vom da cu părerea după ce ia o decizie", spune Pandelică.
În privința plafonului de 250.000 de euro, Stanciu spune că este acceptabil, pentru că investitorii în imobiliare pe persoană fizică nu ar trebui protejați.
Pe de altă parte, Iacob crede că deși plafonul pare rezonabil, acesta va crea mai multe probleme, pentru că bancherii au propus și alte condiții.
"Dacă se deschide Cutia Pandorei și începem să punem condiții, legea va fi proastă, discutabilă, ca în Spania", adaugă Iacob.
În Spania, care a avut cea mai mare bulă imobiliară din Europa, alături de Irlanda, băncile s-au înțeles cu statul pentru a introduce o formulă privind darea în plată. Însă, datorită condițiilor foarte stricte, doar un număr redus dintre cei executați silit au fost eligibili pentru a li se șterge restul datoriei, ceea ce a atras criticile Parlamentului European.
Președintele ANPC spune că discuțiile cu bancherii privind darea în plată au avut loc cu predecesorul său, Marius Dunca. Bancherii au prezentat în Parlament, înainte de adoptare, o serie de limitări privind eligibilitatea debitorilor care pot da în plată imobilele ipotecate, pe care au susținut că le-au discutat în prealabil cu ANPC.
Acestea s-au axat pe Directiva 17 din 2014, care conține prevederi privind stingerea obligațiilor din credite prin darea în plată, spune Pandelică. Proiectul de Directivă e acum la Ministerul Economiei, pentru avizare.
Propunerile bancherilor nu au fost luate în seamă de deputații de la Comisia Juridică, care au trecut legea cu amendamente minore.
"Legea nu poate fi retroactivă", spune Bogdan Preda.
Băncile propun ca, dacă legea se va întoarce în Parlament, atunci ar trebui să fie introduse criterii sociale pentru darea în plată în cazul contractelor care urmează a fi acordate, iar acestea să se aplice în mod voluntar de către bănci pentru debitorii care nu-și mai pot plăti ratele, adaugă reprezentantul băncilor. Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, spune că doar prin aplicarea voluntară la contractele în derulare legea poate fi constituțională.
În privința plafonului, suma de 150.000 de euro, calculată la valoarea de achiziție a imobilului, a fost propusă de bancheri pentru a acoperi toate situațiile în care cineva a cumpărat un apartament cu trei camere în vârful bulei imobiliare, spune Preda.
Potrivit BNR, băncile au împrumutat cu peste 150.000 de euro 1.400 de români, dintre care puțin peste 1.300 au împrumuturi între 150.000 de euro și 500.000 de euro, iar restul au credite mai mari. Creditele de valoare mai mică au o rată de neperformanță mult mai mică, arată Banca centrală.
Ambasadori ai statelor cu bănci importante reprezentante în România au solicitat mai multor autorități din București întâlniri și au avut discuții cu acestea, în care au susținut poziția băncilor cu privire la proiectul privind darea în plată.
De cealaltă parte, organizația umbrelă a consumatorilor din UE i-a scris lui Iohannis să adopte legea, care ar rezolva situația debitorilor supraîndatorați din România, întocmai cu recomandările Parlamentului European și în acord cu Directiva 17.
Președinția a primit legea miercurea trecută și a avut întâlniri atât cu bancherii, cât și cu inițiatorii textului.
