Alături de alte persoane de încredere din jurul lui Ilie Carabulea, Angela Toncescu, fost președinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a avut rolul de a se asigura că datele financiare ale Carpatica Asig nu reflectă realitatea și vor favoriza atragerea unui investitor care să nu cunoască nivelul real al capitalului, susțin procurorii DIICOT. Împreună cu Liviu Stoicescu, directorul general adus de ea la Carpatica Asig, Angela Toncescu ar fi acționat și pentru tergiversarea unor acțiuni de control ale ASF.
De asemenea, fosta șefă a supravegherii asigurărilor a dezinformat ASF în ceea ce privește indicatorii Carpatica Asig, societate aflată în redresare financiară în momentul în care Toncescu a ajuns acolo.
Grupul infracțional organizat în jurul lui Ilie Carabulea, acționarul majoritar al Carpatica Asig, și al fiului său, Oprea Carabulea, a avut trei direcții principale de acțiune, mai arată procurorii. În primul rând, grupul a încercat să “ îngroape” rezultatele unui inventar aferent anului 2014 care arăta că asigurătorul are un deficit de rezerve de 106,6 milioane de lei. În acest sens, rezultatele inventarului au fost respinse de acționarul majoritar care, ulterior, a decis realizarea altor audituri începute, dar nefinalizate.Scopul acestor acțiuni era ascunderea situației reale de la Carpatica Asig. În al doilea rând s-a încercat, mai ales cu ajutorul Angelei Toncescu și a lui Liviu Stoicescu, influențarea concluziilor mai multor acțiuni de control întreprinse de ASF.
Cea mai evidentă cale de acțiune a grupului a fost, însă, influențarea directă a cifrelor privind situația financiară a Carpatica Asig, prin modificarea lor în sistemul informatic. Ajustarea rezervelor a fost metoda cea mai utilizată.
“Având în vedere că situația financiară de la Carpatica era una gravă, fiind identificat un deficit de capital semnificativ ca urmare a subrezervării, lipsei de provizioane, ceea ce conduce la creșterea necesarului de capital, și că termenul limită stabilit în planul de redresare era 31.12.2015, iar societatea nu îndeplinise măsurile asumate, persoanele cercetate aflate la conducerea companiei (Carabulea Ilie, Carabulea Oprea Nicolae, Toncescu Angela si Stoicescu Liviu Andrei ) au luat decizia de a modifica rezerva de daună, în scopul denaturării indicatorilor financiari și raportării lunare către ASF a unor situații favorabile companiei”, susțin procurorii.
Umblau pe față la rezervele de daună. Uneori tăiau un “0” din coada sumelor reale
Modificarea rezervelor de daună a fost o intenție pe care Angela Toncescu a exprimat-o încă de la venirea la Carpatica Asig, inițial în calitate de consultant al acționarului majoritar, spun procurorii.
Rezervele de daună reprezintă cel mai important indicator al unei societăți de asigurare din perspectiva siguranței clientului. Sunt sume păstrate de asigurător în contul daunelor constatate, sume ce garantează plata despăgubirilor chiar și în cazul în care asigurătorul întâmpină probleme financiare.
“ Încă de la primele ședințe ale CA la care a participat inițial în calitate de consultant, numita Toncescu Angela a abordat problema rezervei, solicitând de la directorii de departamente daune, IT informații cu privire la modul de constituire a acesteia și modul în care se poate interveni asupra rezervei, propunând diminuarea acesteia prin diverse metode (aspect confirmat de procesele verbale întocmite cu ocazia sedințelor de CA și a înregistrărilor acestor ședințe aflate la dosarul cauzei)”, arată rechizitoriul consultat de Profit.ro.
Intenția de a cosmetiza cifrele companiei de asigurări, reiese și din alte discuții.
“ … sunt mai multe discuții purtate de numitul Carabulea Oprea Nicolae, Toncescu Angela, directorul general actual al societății Stoicescu Liviu Andrei, Barbu Georgiana, Coșa Maria, Văcaru Adrian, în care aceștia fac referire la modificarea componenței comisiei de inventariere, la îndepărtarea din firmă a persoanelor incomode pentru ei, la rata daunei, la măsurile care urmează a fi luate în perioada imediat următoare pentru a obține din partea ASF-ului prelungirea termenului stabilit în planul de redresare financiară a societății – termenul care era fixat pentru 31.12.2015 (respectiv realizarea unei noi inventarieri care să prezinte o situație financiară favorabilă, modificarea rezervei, <<reglarea>> acesteia astfel încât să fie îndepliniți indicatorii de solvabilitate, prezentarea unei situații financiare denaturate prin o creștere artificială a profitului societății – <<un profit decent>> după cum susține numitul Carabulea Oprea Nicolae, altfel <<se pune ASF-ul cu controale pe noi>>).”, mai arată documentul citat.
Metodele folosite pentru a influența nivelul rezervelor au mers până la a modifica direct și rudimentar datele din sistemul informatic.
“Pentru a aduce situațiile financiare la o valoare care ar fi fost favorabilă societății și totodată a permite menținerea societății pe piața asigurărilor, Carabulea Oprea Nicolae, Toncescu Angela si Stoicescu Liviu Andrei au profitat de ajutorul numitei Popa Ana, director IT, iar la sfârșitul anului 2015 și de cel ajutorul numitului Nășărău Gheorghe. Întrucât aceasta are acces la toate bazele de date de care se folosesc angajații pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, la propunerea acționarului majoritar Carbulea Ilie, transmisă fie prin Carabulea Oprea Nicolae, fie prin presedinta CA Toncescu Angela sau directorul Stoicescu Liviu Andrei, aceasta a procedat la alterarea/modificarea datelor informatice referitoare la dosarele de daune și rezervele constituite, date introduse corect de către inspectorii de daune“, arată procurorii.
Un control al ASF, citat de procurori în rechizitoriu, arată că “s-au făcut modificări în bazele de date referitoare la valoarea rezervei de daună avizată, modificări constând în ștergerea unui număr de cifre, în special zero-uri, din coada sumei introduse corect.”.
Sursă de cash pentru imperiul Carabulea
Procurorii încearcă să demonstreze și faptul că, pentru omul de afaceri Ilie Carabulea, soarta Carpatica Asig era foarte importantă. Rechizitoriul susține că din Carpatica Asig, banii mergeau către mai multe dintre firmele milionarului sibian.
CITEȘTE ȘI Rezoluția prinde bine Carpatica Asig. Subscrierile au crescut cu 65% în ianuarie, la 89 mil. lei " Interesul deosebit pe care Ilie Carabulea îl manifesta față de Carpatica Asig și implicarea directă în activitatea acestei firme ca factor decizional se explică prin interdependența firmelor din grupul Atlassib, precum și prin faptul că în conturile Carpatica Asig existau permanent lichidități de care acesta putea dispune în diferite situații ivite în activitatea altor societăți din grup”, susțin procurorii. De altfel, așa cum a mai făcut-o și presa de-a lungul timpului, procurorii DIICOT scot în evidența situația ciudată în care s-a aflat Carpatica Asig, societate extrem de activă pe piața RCA care avea un nivel foarte redus al capitalului.
“În condițiile în care Carpatica Asig era societatea cu cel mai mic capital social din piața asigurărilor, dar într-o continuă creștere a subscrierilor pe RCA, cel mai păgubos tip de asigurare, indicatorii financiari ai societății nu puteau fi menținuți în limitele cerute de lege dacă rezervele de daună avizată ar fi fost constituite la nivelul solicitărilor de despăgubire. În situația în care ASF ar fi avut cunoștință despre scăderea indicatorilor financiari sub limita prevazută de lege, ar fi impus acționarului să majoreze capitalul social al firmei sau ar fi adoptat alte măsuri prin care ar fi limitta sau chiar ar fi dus la interzicea funcționarea societății”, arată sursele citate.
În prezent, Carpatica Asig se află în rezoluție și este condusă prin intermediul Fondului de Garantare a Asiguraților. Deficitul de capital al societății depășește 33 de milioane de euro.
În dosarul de față au fost deja reținuți Ilie Carabulea și fiul său, Oprea Carabulea, precum și Angela Toncesxu și Liviu Stoicescu. Principalele acuzații sunt constituire sau aderare la grup infracțional organizat. În legătură cu Carpatica Asig, mai există alte două dosare, ambele plecând de la încercările unor reprezentanți ai firmei, în frunte cu Ilie Carabulea, de a cumpăra indulgența CSA și apoi a ASF în ceea ce privește situația reală a societății de asigurare.
În respectivele dosare sunt puse sub acuzare pentru fapte de corupție zeci de persoane, printre care Dan Radu Rușanu, fost președinte CSA, Daniel Tudor, fost vicepreședinte ASF, Laura Chițoiu, fost director în CSA sau Corneliu Moldoveanu, fost vicepreședinte ASF. Și în aceste dosare a fost vorba tot despre încercări ale celor de la Carpatica de a influența nivelul real al rezervelor de daună.
“Doamna” asigurărilor a fost cel mai bine plătit angajat al statului
Angela Toncescu și-a început cariera de conducere la Asirom imediat după "ruperea" fostului ADAS în trei companii, în perioada în care Asirom era deținută de omul de afaceri Ioan Niculae, în prezent încarcerat pentru o perioadă de doi ani. Toncescu a avansat treptat până la funcția de director general al Asirom pe care a părăsit-o ulterior pentru o poziție similară la Ardaf, pe atunci deținută de omul de afaceri Ovidiu Tender, în prezent condamnat la 12 ani de închisoare în dosarul RAFO. În 2006, Toncescu a ajuns în poziția de președinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, post pe care l-a părăsit în 2011.
Cariera Angelei Toncescu la șefia CSA nu a fost ocolită de scandaluri. Ea a fost acuzată în presă de favorizarea anumitor companii de asigurare, însă niciuna dintre aceste acuzații nu a constituit, până la urmă, obiectul unui dosar penal. Cert este că Toncescu a încasat la conducerea arbitrului asigurărilor sume uriașe. La apogeu, Toncescu avea un salariu lunar de bază de peste 29.000 de euro, la care se adăugau diverse sporuri și bonusuri. Aceste venituri au atins 50.000 de euro lunar, plasând-o pe Toncescu în fruntea topului salariilor încasate de angajații din sistemul de stat.
Angela Toncescu, supranumită de subalterni "Doamna", a avut însă grijă ca, în perioada în care a condus CSA, să acorde diverse facilități și celorlalte persoane cu funcție de conducere. Amploarea beneficiilor obținute de membrii consiliului CSA a devenit publică în momentul desființării instituției, când a ieșit la lumină inclusiv o clauză care arăta că dacă un membru CSA este înlăturat din funcție înainte de termen el are dreptul la compensări echivalente cu 24 de salarii. Aceste compensații, care au făcut până la urmă și obiectul unei ordonanțe de urgență, ajungeau la nivelul a 200-300.000 de euro. În plus, toți membrii consiliului CSA au beneficiat, în era Toncescu, de o asigurare de sănătate complexă cu o primă lunară de nu mai puțin de 10.000 de euro.
Stenograme. Carabulea negocia dur cu potențialii investitori
Pe tot parcursul mandatului Angelei Toncescu la Carpatica Asig au apărut, mai întâi pe surse și apoi oficial, informații privind negocieri purtate cu potențiali investitori strategici care să salveze asigurătorul. O discuție între Angela Toncescu și o persoană al cărei nume nu este cunoscut, confirmă aceste discuții, dar și faptul că Ilie Carabulea își asumase să investească banii obținuți din vânzarea Băncii Carpatica în asigurătorul Carpatica Asig, informație publicată în premieră de Profit.ro.
TONCESCU ANGELA: Da, nu, a fost foarte drăguț pentru că ne-a primit, a stat ………. de vorbă cu noi, dar, bineînțeles că mi-a spus că i-a făcut trei oferte lui Carabulea și ………. și m-a întrebat, zice: da ce mai vrea acuma Carabulea? Întrebare la care mi-e greu să răspund, că dacă ar fi după mine aș ști ce tre să răspund.
……………………………………………………………
TONCESCU ANGELA: Nu, numai că nimic nu este ………. Mi-e teamă să nu exagereze cu prețurile, cu pretențiile lui.
DOMN: Ăsta-i ………, o să exagereze, că ăsta-i ………. și o spun cu admirație, să… să fie clar, eu am ținut mult, sau țin, mă rog, la domnul Carabulea pentru că țin la orice român.
TONCESCU ANGELA: Bine, ce-a fost în…
DOMN: Mie uite aicea îmi stă că au venit toți și au luat toată pădurea ….. din țara asta, mai ales austriecii.
TONCESCU ANGELA: Așa este!
DOMN: Aicea-mi stă, doamnă!
TONCESCU ANGELA: Știu!
DOMN: Și atuncea românii, câți or fi, mai puțini, câți au mai rămas, trebuie sprijiniți.
TONCESCU ANGELA: Da nu-i sprijină nimeni.
DOMN: Dar, din păcate, momentul e greu și ar trebui să… să ceară cât vrea și, până la urmă, s-o dea cu cât se poate.
TONCESCU ANGELA: Asta i-am zis și eu, că eu nu… cu el n-am discutat deloc, nu discut decât cu copii lui care, mă rog, nu iau nicio decizie fără să se ducă și să vorbească cu taică-so, ceea ce, poate că, e și firesc.
DOMN: Păi absolut.
TONCESCU ANGELA: Dar, oricum, avem și variantă de rezervă. Deci el vine cu 40 de milioane, banii care îi ia pe bancă, îi aduce în asigurări, acum, la începutul lui decembrie. Deci până… și vin și de acolo în acolo să…
DOMN: Da de-acolo în acolo știți ce se va întâmpla? …………. trebuie să ne-aducă banii ăștia înapoi în cea mai scurtă perioadă de timp.
TONCESCU ANGELA: Știu, știu!
