Noul regulament UE referitor la reducerea emisiilor de metan ale companiilor producătoare de hidrocarburi riscă să afecteze puținele companii producătoare din țările UE, cum sunt și cele din România, în timp ce marii furnizori de petrol și gaze din afara UE ar putea evita măcar parțial astfel de obligații, având în vedere dependența UE de importuri, avertizează Adina Guțiu, Counsel, Head of Energy and Natural Resources, D&B David și Baias, la Profit Energy.forum - Energia românească post-plafonare - Ediția a VIII-a. Regulamentul introduce obligații costisitoare de transparență și reducere a emisiilor, în timp ce nivelul ridicat al sancțiunilor, raportate la cifra de afaceri, pune o presiune foarte mare pe companii.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul ACUE, Artenie Secrieru & Partners, Black Sea Oil&Gas, CEC Bank, D&B David și Baias, Engie, Electrica Furnizare, E-ON, Hidroelectrica, Nova Power and Gas, Nuclearelectrica, OMV Petrom, PPC, Premier Energy, Raiffeisen Bank, Romgaz, Rompetrol, Tinmar Energy, Transgaz
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
"În luna august a intrat în vigoare noul regulament cu privire la reducerea emisiilor de metan, o încercare valoroasă a UE de a atinge acest punct care este unul delicat pentru industrie și care, odată gestionat, ar putea să ajute la continuarea și viabilitatea industriei. Regulamentul vine cu o serie de obligații. În primul rând și cele mai importante sunt acelea de a face toate diligențele necesare de a reduce emisiile de metan în cadrul activităților de explorare, producție și după aceea decomissioning (dezafectare, n.r.). Este aplicabil pentru industria energetică, pentru petrol, gaze și cărbune", explică aceasta.
UE, cel mai mare importator de petrol, gaze și cărbune propune o împărțire a costului între beneficiar și producător, însă impunerea unor astfel de obligații marilor țări producătoare la nivel global ar putea fi dificilă.
În industria de petrol și gaze implementarea de noi tehnologii necesită în general termene lungi, chiar dacă cele mai multe companii apreciază ca pozitive obiectivele propuse de UE.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
"Noi în UE ne-am obișnuit cu multe raportări, cel puțin în materie de sustenabilitate. Dacă din punct de vedere al operațiunilor curente, companiile fac aceste eforturi și probabil le vor întări, în materie de raportare cred că va fi una dintre cele mai importante probleme, pentru că le cerem tuturor acelor actori non-UE, pentru care prioritățile noastre nu sunt și prioritățile lor, să introducă aceste standarde. Și, din punctul meu de vedere, o să o facem tot pe costurile noastre, pentru că se vor reflecta în costul de achiziție al acestor produse. Este adevărat că industria de petrol și gaze a fost o industrie suprareglementată, prin natura activității, însă riscăm să ajungem ca în zona tehnologiei, nu avem dar o reglementăm foarte mult. Suntem campioni la reglementare, nu la generare", arată aceasta.
Raportarea ar trebui să progreseze treptat, în prezent fiind cinci tipuri de rapoarte OGMP (standard de raportare pentru industria de petrol și gaze cu scopul de a descuraja emisiile). Abordarea de tipul "lista rușinii" riscă să descurajeze companiile care, pe măsură ce fac analize tot mai aprofundate, aferente unor rapoarte de nivel superior, ar putea identifica noi și importante emisii de metan. Astfel, între un anumit nivel și o treaptă superioară pot să apară diferențe majore, care să pună compania într-o lumină deloc favorabilă privind raportările anterioare.
UE ar putea impune standardele strict pentru companiile din spațiul european și mai puțin pentru cele din afara UE
Forța UE de a impune aceste reglementări în afara Uniunii este una limitată de propria dependență de importurile de hidrocarburi. Astfel, s-ar putea ajunge la o situație în care regulile sunt impuse strict puținilor producători din UE, printre care și companiile din România, dar semnificativ mai puțin furnizorilor din afara UE.
"Am pornit totodată de la premisa că suntem în postura în care să impunem țărilor mari producătoare ce să facă. Și cred că o să avem un very crude awakening (trezire dură la realitate, n.r.) din punctul ăsta de vedere.
Autoritățile române vor avea o sarcină dificilă să asigure un cadru care să permită dezvoltarea industriei de petrol și gaze, la fel și o eventuală încercare de renegociere anul următor.
"Pentru autorități, în special cele române, pentru că nu vorbim chiar de multe țări producătoare în UE, va fi o sarcină dificilă, dar, împreună cu asociațiile de profil, vor trebui să asigure un cadru adecvat. Autoritățile naționale au discreție în implementarea sancțiunilor și sperăm că vor încerca să introducă niște praguri cât mai adecvate situației României. Cel mai probabil raportarea de anul următor o să se facă în baza datelor existente, pentru că mă îndoiesc că sunt companii care or să schimbe de la o zi la alta tehnologiile sau or să introducă măsuri pentru care se pot vedea efectele. După care, încet încet, o să ajungem fie la o amânare a anumitor termene, fie la o vânătoare de vrăjitoare", arată Guțiu.
Uniunea Europeană trebuie să emită actele subsecvente, care să clarifice anumite aspecte din aplicarea regulamentului, dar nivelurile ridicate ale sancțiunilor pun deja o presiune foarte ridicată asupra companiilor.
" Autorităților europene a început să le placă cam mult amenzile acestea raportate la cifra de afaceri și cred că or să devină în curând desuete, pentru că dacă la orice ajungi sa ai amenzi de 10-20% din cifra de afaceri nimeni nu mai este cu adevărat atent, pentru că știe că orice ai face, ai sabia deasupra capului", conchide Adina Guțiu.
