Cred într-o piață liberă și într-o reliberalizare etapizată, cu câteva obiective nenegociabile, cum ar fi protejarea consumatorilor vulnerabili și a celor industriali, a declarat, în cadrul Profit Energy.forum - Energia românească post-plafonare - Ediția a VIII-a, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, referindu-se la cadrul legislativ care va intra în vigoare în aprilie 2025, când ar trebui să se încheie actuala legislație de plafonare/compensare.
Evenimentul este organizat cu sprijinul ACUE, Artenie Secrieru & Partners, Black Sea Oil&Gas, CEC Bank, D&B David și Baias, ENGIE, Electrica Furnizare, E-ON, Hidroelectrica, Nova Power and Gas, Nuclearelectrica, OMV Petrom, PPC, Premier Energy, Raiffeisen Bank, Romgaz, Rompetrol, Tinmar Energy, Transgaz
VIDEO POATE FI VĂZUT AICI
„Sistemul actual este un sistem care nu este perfect. Nu mi se pare normal ca eu, șeful ANRE sau Ion Țiriac să beneficiem de un preț plafonat. Vom proteja consumatorul final, pe toți românii care nu-și pot achita facturile. La fel de important este să protejăm consumatorii industriali, pentru că dacă ei nu vor putea funcționa, oamenii nu vor avea locuri de muncă. Avem timp să punem la punct toate aspectele până în luna ianuarie, pentru ca în aprilie să poată fi implementate”, a afirmat ministrul Energiei.
În ceea ce privește consumatorul vulnerabil, din modelările preliminare ale ministerului, potrivit actualei definiții din legislație, numărul de gospodării care ar intra sub incidență ar fi prea mic.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„Trebuie să ne gândim la alte vulnerabilități, medicale, socio-economice. A fost important să menținem această schemă de compensare/plafonare, vedem ce se-ntâmplă în jur Orientul mijlociu, cu prețul barilului”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, statul român a fost nevoit să intervină: „Amintiți-vă de 2020-2021, de la 15 euro/MWh s-a ajuns la mii de euro/MWh”.
„Putem discuta de o piață liberă când avem o piață europeană nefuncțională? N-ar trebui să beneficieze România de înțelegere din partea partenerilor europeni?”, s-a întrebat retoric ministrul.
"Partea bună este că avem un timp de pregătire a pieței, de la producători până la clientul final. Ce se întâmplă după 1 aprilie? Angajamentul foarte ferm pe care Ministerul Energiei și Guvenul României l-au luat este că vom proteja consumatorul final, îi vom proteja pe toți românii care nu-și permit să-și plătească facturile. Este o chestiune de corectitudine în sistemul actual și am spus-o public de foarte multe ori. Este un sistem așa cum a putut el fi făcut.
Am avut un dialog la nivel formal cu piața, cu celelalte instituții ale statului - Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, INS, Comisia de Prognoză, ANAF și mulți alții să vedem ce ar însemna această perioadă, după 1 aprilie. Urmează să formalizăm acest demers printr-un Memorandum în Guvern. Cred că săptămâna aceasta are toate șansele să fie adoptat, cel târziu săptămâna viitoare. Suntem la ultimul aviz la Ministerul Muncii. Am avut și săptămâna trecută o întâlnire cu ministrul Muncii și am vorbit despre protecția consumatorilor vulnerabili, pentru că ei sunt vizați de eventuale creșteri de tarif. Nu se va întâmpla asta. Consumatorii din România aflați în sărăcie energetică nu vor avea de suferit. Vom face tot posibil să-i protejăm", a precizat acesta.
Referindu-se la decuplarea pieței energiei din Europa de Est de cea Ocidentală, ministrul a precizat că România nu poate accepta la nesfârșit ca unele state să nu-și dezvolte rețelele, în condițiile în care legislația europeană prevede ca fiecare stat să ofere capacități de interconectare de 15%.
„Este o problemă că Austria refuză să se interconecteze mai bine cu Slovacia și cu Ungaria”, a declarat Burduja, precizând că guvernul României este dispus să negocieze cu UE prelungirea unor măsuri, mai ales în contextul războiului din Ucraina și exporturilor către Ucraina și Republica Moldova.
Acesta a adăugat că, în prezent, România se află doar într-o primă fază a infringementului CE: „Nu trebuie să ne temem că UE va veni și că ne va impune ceva”.
Referindu-se la exporturile către Ucraina și Republica Moldova, Burduja a precizat că, deși acestea par mici, de 7-10% din totalul exporturilor, este important când sunt efectuate pentru a estima impactul asupra prețurilor.
„De multe ori exporturile către restul Europei sunt doar scriptice, cele către Ucraina și Republica Moldova sunt fizice, nu doar scriptice”, a explicat acesta.
Burduja a recunoscut că actualul context al prețurilor este în parte și responsabilitatea României, care ar fi trebuit să investească mai mult, referindu-se la centrala de la Iernut și la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă.
„Până la sfârșitul anului am putea face un anunț surpriză în ceea ce privește reactoarele 3 și 4”, a adăugat ministrul.
