Guvernul a interzis tranzacțiile angro intragrup cu energie electrică și gaze naturale efectuate ″în scopul de a crește prețul″, statuând că astfel de tranzacții constituie contravenții, pedepsite cu amendă de până la 5% din cifra de afaceri anuală.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
De ce este important Noua prevedere ar putea afecta, de exemplu, importurile de energie și gaze în România. Mulți furnizori și traderi locali și-au înființat subsidiare în țările vecine cu care România este interconectată. Acestea cumpără energie sau gaze de pe piețele externe vecine și revând volumele respective companiilor-mamă din țară, care ulterior le livrează clienților din România, fie ei angro sau retail.
Prevederea a fost introdusă în recenta ordonanță de urgență de prelungire a actualului sistem de plafonare a prețurilor finale la consumatori, până la 30 iunie 2025 la energie electrică și până la 31 martie 2026 la gaze naturale.

″(4) Vânzarea succesivă, respectiv vânzarea între grupuri de firme afiliate sau intragrup, a unor cantități de energie electrică sau gaze naturale de către traderi și/sau furnizori cu activități de trading sau de către traderi și/sau furnizori cu activități de trading care au același acționariat sau beneficiar final, în scopul de a crește prețul, este interzisă și constituie contravenție. (5) Nerespectarea prevederilor alin. (4) se sancționează de către ANRE cu amendă de 5% din cifra de afaceri anuală a persoanei contraveniente″, scrie în ordonanță, analizată de Profit.ro.
Până acum, legislația plafonării stipula că ″Vânzarea succesivă a unor cantități de energie electrică sau gaze naturale de către traderi și/sau furnizori cu activități de trading, în scopul vădit de a creste prețul, se sancționează de către ANRE, cu amenda de 5% din cifra de afaceri″.

Norma de până acum era vagă până la inaplicabilitate. ANRE a anunțat o singură dată, în 2023, că derulează controale la mai mulți furnizori și traderi de energie, suspectați de ″vânzarea succesivă a unor cantități de energie electrică, în scopul vădit de a crește prețul″, însă, potrivit informațiilor Profit.ro, nu a dat nici o sancțiune.
În general, este greu de dovedit că așa-numitele ″tranzacții-suveică″ (intragrup sau nu), ce au ca rezultat creșterea artificială a prețului, în urma ″plimbării″ în acte a proprietății asupra unor cantități de energie și gaze între mai multe firme, reprezintă acțiuni de manipulare a piețelor, întrucât trebuie probată intenția de manipulare.

Acum, însă, mai mulți traderi s-au declarat de-a dreptul ″furioși″ pe interzicerea tranzacțiilor intragrup, conform publicației londoneze de specialitate ICIS.
Noua prevedere ar putea afecta, de exemplu, importurile de energie și gaze în România. Mulți furnizori și traderi locali și-au înființat subsidiare în țările vecine cu care România este interconectată. Acestea cumpără energie sau gaze de pe piețele externe vecine și revând volumele respective companiilor-mamă din țară, care ulterior le livrează clienților din România, fie ei angro sau retail.
Dat fiind că, la livrarea către clienții din România, este adăugată o ″marjă de adaos comercial″, astfel de tranzacții uzuale riscă să cadă sub incidența interdicției, cu spectrul amenzii de 5% din cifra de afaceri.

Nu este limpede în ce măsură interdicția se va aplica sau nu și altor tipuri de situații.
De exemplu, mai multe grupuri integrate din România derulează activități de producție, respectiv de furnizare, pe firme diferite, astfel că, pentru ca furnizorii lor să aibă juridic energie pentru a o livra clienților finali, trebuie să o cumpere de la producătorii din grup și să o revândă consumatorilor. Asta nu se întâmplă acolo unde producția și furnizarea se face pe aceeași firmă, cum este cazul Hidroelectrica, Romgaz sau OMV Petrom, deși și acestea își transferă cantitățile destinate furnizării din portofoliul de producție în cel de furnizare cu un anumit preț și le revând ca furnizori către consumatori la un preț superior.
Un alt exemplu posibil este cel al Engie Energy Management, traderul din grupul omonim. Acesta are contract pe termen lung de achiziție a gazelor extrase din perimetrul offshore Midia din Marea Neagră, unde cel mai mare concesionar, cu statut de operator, este Black Sea Oil&Gas (BSOG). Ulterior, cea mai mare parte a volumelor este revândută societății de furnizare afiliate, Engie România, care le livrează apoi clienților finali, la un preț mai mare decât cel de achiziție.
Același lucru se va întâmpla după ce va începe extracția și la cea mai mare exploatare offshore românească de gaze naturale, Neptun Deep. Jumătate din producție revine de drept subsidiarei din Bahamas a companiei de stat Romgaz, Romgaz Black Sea Limited. Probabil că aceasta va revinde direct unele cantități pe piața angro, însă cel puțin o parte din totalul volumelor va fi revândută societății-mamă SNGN Romgaz SA, care deține licență de furnizare și poate livra consumatorilor finali casnici, precum și celor noncasnici mai mici, cu marjă de furnizare.