România este interesată să reia discuțiile cu Azerbaidjanul pentru a importa gaze naturale din țara caucaziană, după ce golirea accelerată a depozitelor de înmagazinare românești din iarna aceasta a dus la scumpiri masive pe piețele angro și chiar la o sesizare penală.
Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, a avut contract valabil de import, semnat cu gigantul azer de stat Socar, în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024, însă nu a cumpărat niciun metru cub de gaz azer în baza înțelegerii, producția proprie fiindu-i suficientă atunci pentru satisfacerea cererii clienților din portofoliu.
Partea română este interesată să reia discuțiile cu partea azeră, în marja viitoarei reuniuni a Coridorului de Gaze Sud de la Baku, privind accesul României la volumele de gaze din Azerbaidjan, a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu acordat publicației azere Trend.
″România este interesată de diversificarea rutelor și surselor de aprovizionare cu gaze naturale, asigurând un cadru de reglementare care să susțină securitatea energetică națională. De asemenea, România a promovat gazele naturale la nivelul UE ca un valoros combustibil de tranziție, iar evoluțiile ulterioare au demonstrat acest potențial. Țările nu pot depinde în totalitate de producția de energie regenerabilă și este nevoie de utilizarea capacităților de gaze naturale pentru a susține și echilibra sistemul energetic″, a spus ministrul.
Burduja a menționat că Azerbaidjanul a exportat 12,9 miliarde de metri cubi în Europa în 2024, înregistrând o creștere de 10% față de 2023.
″În același timp, Azerbaidjan s-a angajat prin Memorandumul de înțelegere semnat cu Uniunea Europeană să dubleze până în 2027 volumele transportate către piața europeană prin Coridorul sudic al gazelor, până la 20 de miliarde de metri cubi. Rolul special al Azerbaidjanului ca furnizor de încredere de resurse energetice pe piața europeană este de netăgăduit, cu o cerere semnificativă de gaz azerbaigian la nivelul Uniunii Europene″, a spus ministrul.
El a amintit de contractul din trecut dintre Romgaz și Socar, care prevedea posibilitatea livrării de cantități de gaz azer de până la 1 miliard de metri cubi, până la 31 martie 2024.
″Încheierea acestui contract a fost dovada bunelor relații de cooperare dintre cele două companii. Contractul a luat în considerare obiectivele strategice ale României de securitate în aprovizionarea cu gaze naturale și diversificarea surselor de aprovizionare. Mai mult, Romgaz și Socar au semnat un Memorandum de Înțelegere în iunie 2022, prin care cele două companii și-au propus să-și continue relațiile de cooperare atât în ceea ce privește perfecționarea mecanismelor de livrare a gazelor naturale azere pe piața românească, cât și în explorarea de noi posibilități de colaborare în vederea implementării unor proiecte reciproc avantajoase în domeniul energetic″, a spus Burduja.
Ministrul a subliniat că sunt necesari pași concreți pentru extinderea Coridorului sudic al gazelor în Europa de Sud-Est și Balcani. El a menționat că starea de volatilitate și incertitudine continuă pe piața gazelor naturale, care este marcată de numeroase evenimente care au adus noi provocări și noi preocupări.
″Abandonarea treptată a gazului rusesc și diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare sunt, fără îndoială, un succes, dar trebuie să înțelegem că aceste măsuri necesare au adus în același timp noi dimensiuni de complexitate, în ciuda faptului că nu au existat lipsuri majore de gaze de la începutul războiului din Ucraina. Eliminarea majorității gazului rusesc în ultimii trei ani a făcut și piețele europene de gaze mai vulnerabile la șocurile de preț, ca răspuns la întreruperile pe termen scurt, la cererea în creștere de gaz lichefiat din Asia sau la valurile de frig cu care ne-am confruntat în sezonul rece″, a spus Burduja.
Ministrul român a subliniat că încă mai există țări în Europa care cer reluarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina.
„Au existat, de asemenea, o serie de evenimente în vârful sezonului de iarnă care au perturbat și mai mult piața europeană de gaze, deja tensionată de prognozele de temperaturi scăzute și de scăderea nivelului de stocare a gazelor din Europa Centrală și de Est. După suspendarea temporară a producției la zăcământul Shah Deniz 2, care a afectat aprovizionarea cu gaze naturale a Azerbaidjanului prin Conducta Trans-Adriatică, terminalul Alexandroupolis GNL a încetat recent să furnizeze gaze rețelei DESFA, ridicând alte întrebări. Prețurile de referință ale gazelor au crescut în Europa, deoarece instalațiile de depozitare din regiune se golesc mai repede decât de obicei și există temeri că reumplerea lor în sezonul viitor va fi dificilă″, a adăugat el.
Burduja a remarcat că, deși factori circumstanțiali au condus la această situație tensionată pe piața gazelor, acest fenomen evidențiază faptul că în prezent pe piața gazelor un grad ridicat de umplere a instalațiilor de depozitare la începutul sezonului rece poate să nu mai fie suficient în cazul unui eveniment neașteptat - un val de frig semnificativ sau o întrerupere a furnizării de gaze.
″Uneori producția internă și stocarea gazelor își dovedesc limitările. În tot acest amalgam de incertitudini și preocupări, Coridorul sudic de gaze a încheiat deja patru ani de funcționare, dovedind cu fiecare an contribuția sa esențială la asigurarea și diversificarea aprovizionării cu gaze a Europei. Cei patru ani de funcționare ai Coridorului sudic de gaze au schimbat semnificativ piața europeană de gaze. S-au făcut progrese importante în extinderea infrastructurii de gaze naturale, facilitând livrarea acesteia către Europa prin Coridorul de Sud al Gazelor”, a adăugat el.
Ministrul român a remarcat că este nevoie de volume crescute de gaze pe piața europeană, iar acest Coridor de Gaze poate și trebuie să își consolideze rolul strategic în aprovizionarea cu gaze a Europei.
″Avem toate argumentele în favoarea procesului de extindere a Coridorului de Gaze Sud. Există o nevoie clară de volume suplimentare substanțiale și de noi furnizori, în special în țările din Europa Centrală și de Sud-Est. Având în vedere succesul incontestabil al acestei infrastructuri de transport de gaze și importanța sa deosebită în întărirea securității energetice a Europei, sunt necesari pași concreti mai mult ca oricând în implementarea planurilor de extindere a Coridorului de Gaze Sud care să țină cont și de statele din Europa de Sud-Est și Balcani, pentru a asigura conectarea acestor regiuni la Coridorul de Gaze de Sud, mai ales că există posibilitatea de capitalizare a infrastructurii de gaze în aceste țări.
Pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de o cooperare sporită între țările noastre, de acțiuni imediate și de pași concreti în planurile de extindere a Coridorului sudic al gazelor.
Corelând acest deziderat strategic privind Coridorul sudic al gazelor cu cel de-al doilea proiect de o importanță deosebită pentru securitatea energetică a cablului submarin pe care dorim să-l implementăm împreună, pe de o parte, și multitudinea de evenimente potențial perturbatoare înregistrate pe piața globală și europeană a gazelor în ultimul an, ar fi oportun să se aibă în vedere organizarea de întâlniri de lucru semestriale în acest format prestigios, pentru o cooperare consolidată și mai activă a acțiunilor de dezvoltare între acțiuni de cooperare și mai activă. țările noastre″, a spus Burduja.
El a adăugat că România este un partener regional cu o infrastructură importantă, operațională și viabilă de transport de gaze.
″Prin conducta BRUA, conducta Iași-Ungheni-Chișinău, Coridorul Transbalcanic și interconexiunile operaționale de gaze cu țările învecinate, România funcționează deja ca un important hub regional de aprovizionare cu gaze. Vedem de ceva vreme cât de importantă s-a dovedit a fi reactivarea transportului de gaze pe Coridorul Transbalcanic, în special pentru securitatea aprovizionării Republicii Moldova.
Aș dori să salut în acest context pachetul de asistență pentru Republica Moldova și sprijinul permanent al UE pentru ca sectorul energetic al Republicii Moldova să devină pe deplin independent și integrat în piața europeană. De asemenea, aș dori să subliniez faptul că proiectul Neptun Deep din Marea Neagră înregistrează progrese foarte bune, lucrările mergând conform planului, obiectivul nostru fiind să avem prima producție sau ceea ce numim „primul gaz” în 2027. Este un proiect care va consolida rolul României ca actor energetic în regiune. România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană″, a spus ministrul.
Burduja a remarcat că proiectul „Conducta de transport gaze Marea Neagră-Podișor” este unul dintre cele mai importante proiecte pe care operatorul român de transport gaze Transgaz le va implementa pentru a permite gazului din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport al Gazelor și, implicit, în circuitul economic.
″Gazoductul Tuzla-Podișor este și el necesar pentru a putea transporta potențialele volume de gaze naturale care ar veni în România din zona Mării Caspice, din terminalele GNL din Turcia și Grecia sau din alte surse. Totodată, TRANSGAZ, operatorul Sistemului de Transport al Gazelor din România, a asigurat prin investiții semnificative capacitatea de curgere inversă pe conductele de tranzit, astfel încât au fost create premisele pe teritoriul României pentru exploatarea integrală a Coridorului Transbalcanic și preluarea rezervelor de gaze necesare nu numai României, ci și altor state din regiune.
La toți acești pași, adăugăm creșterea de la 1 octombrie 2023 a capacității de transport a Interconexiunii Arad-Szeghed, pe direcția România-Ungaria, până la 2,6 miliarde de metri cubi/an, un alt pas important care vizează asigurarea capacităților de transport sporite pentru sursele alternative de gaze naturale provenite din sud către regiunea Europei Centrale și de Est, prin cooperarea dintre operatorii de sistem din Bulgaria, România și Europa Centrală și de Est″, a punctat ministrul.
Burduja a subliniat că România dorește să contribuie activ la redefinirea politicilor energetice europene, să construiască o economie verde și puternică, dar cu utilizarea inteligentă a resurselor de care dispune, inclusiv a gazelor naturale.
″Prioritățile noastre sunt securitatea energetică, energia ieftină și apoi energia verde curată, în această ordine. După încheierea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, problema rezilienței UE în ceea ce privește aprovizionarea cu energie a devenit din ce în ce mai presantă. Securitatea energetică a UE este acum mult mai strâns legată de evoluțiile de pe piețele globale de gaze.
Majoritatea țărilor UE au reușit foarte bine să înlocuiască volumele de gaze din Federația Rusă, dar există țări care continuă să se bazeze într-o măsură destul de semnificativă pe aprovizionarea directă din Federația Rusă. Nu trebuie să uităm că, în cadrul planului REPowerEU, UE și-a stabilit obiectivul de a pune capăt definitiv importurilor de gaze rusești până în 2027, provocare care este amplificată și de obiectivele ambițioase pe care UE trebuie să le îndeplinească pentru a atinge emisiile nete zero până în 2050.
Prin urmare, cea mai bună cale de urmat în fața tuturor acestor provocări este doar una - cooperarea consolidată între țările noastre, iar acest cadru de dialog pe care Întâlnirea Coridorului de Gaze Sud îl oferă țărilor noastre este unul extrem de valoros″, a conchis el.
