România va cere Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia (CEO) și a carierelor miniere care le alimentează cu până la 3 ani față de deadline-ul din prezent, prevăzut de planul de restructurare a CEO convenit cu Bruxelles-ul și de legislația în vigoare a decarbonării sistemului energetic național, relevă un document analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important În baza angajamentelor în vigoare în prezent, România ar trebui să închidă, până în 2026, capacități de producție de energie pe lignit cu putere instalată cumulată de 2.085 MW.
De asemenea interesant Investițiile CEO în unități de producție de noi, reprezentând 2 centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total și 8 parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, sunt extrem de întârziate față de program.
Centralele solare ar fi trebuit puse în funcțiune în iunie 2024, iar grupurile pe gaze au ca termen de finalizare iunie 2026. Cu totul, planul de restructurare are ca termen limită de implementare sfârșitul lui 2026. Însă cele mai recente estimări ale CEO arată că centralele pe gaze ar putea fi puse în funcțiune abia în martie și iulie 2028, iar parcurile fotovoltaice – în iunie și noiembrie 2026.
În consecință, CEO vrea să contracteze consultanți care să-i elaboreze un proiect de modificare și prelungire a planului de restructurare, proiect pentru care statul român va cere aprobarea Bruxelles-ului.
″(...) se urmărește modificarea și prelungirea Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia cu o perioadă cuprinsă între minim 1,5 ani și maxim 3 ani (...)″, scrie în document, consultanții urmând să elaboreze și ″ (...) propunerile de modificare a măsurilor care sunt imposibil de a fi implementate până la 31.12.2026 și termenele propuse pentru decalare până cel mai târziu la 31 decembrie 2028, cu evidențierea impactului (cum ar fi: funcționarea în regim comercial a blocurilor energetice pe cărbune)″.
Cel din urmă aspect este extrem de important, în condițiile în care legislația în vigoare a decarbonării prevede că termocentralele pe lignit trecute în conservare pot fi activate numai în situații de criză și ″nu trebuie să primească niciun fel de compensație de pe piața angro de energie electrică și/sau de pe piața de echilibrare″.
Tot recent, compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a demarat achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea unui document-cheie cu care statul român vrea să meargă la Bruxelles pentru a încerca să convingă Comisia Europeană să accepte amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune din România: Studiul de adecvanță a sistemului energetic național (SEN) pentru orizontul 2030. Termenul tehnic ″adecvanță″ înseamnă "capacitatea sistemului electroenergetic de a satisface în permanență cererile de putere și energie ale consumatorilor, luând în considerare ieșirile din funcțiune ale elementelor sistemului, atât cele programate, cât și cele rezonabil de așteptat a se produce neprogramat".
După cum a relatat Profit.ro, programul de guvernare elaborat de coaliția PSD-PNL-UDMR-Minorități prevede, în sectorul energetic, ″principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producția de energie în bandă (termocentrale pe gaz)″, dar și ″constituirea de rezervă de capacitate pe bază de cărbune, în situații excepționale, prin punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă și antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situații excepționale cum sunt starea de urgență, asediu, mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, război, criză energetică sau stare de alertă, punerea în conservare a unor termocentrale pe bază de cărbune în vederea funcționării lor pe durata unor stări excepționale, criză energetică sau stare de alertă, precum și subvenționarea corespunzătoare a acestor infrastructuri de rezervă de capacitate, ca obligație de serviciu public de interes național și declararea lor ca infrastructuri critice naționale″.
