Cel mai mare asset manager al lumii, gigantul financiar american BlackRock, cu active totale în administrare de peste 10.000 de miliarde de dolari, a devenit acționar semnificativ al NuScale, dezvoltatorul din SUA al tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR) cu care România vrea să construiască o centrală nucleară de 462 MW pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, relevă date analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Cei de la BlackRock, care au început să investească în acțiuni NuScale din 2022, de la listarea companiei, au ajuns recent la o deținere de 5.705.741 de titluri, reprezentând circa 2,3% din totalul capitalului și 6% din acțiunile de clasă A ale dezvoltatorului SMR.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Pachetul, controlat de BlackRock Inc. prin intermediul a 11 subsidiare, valorează circa 108 milioane dolari, la cotația titlurilor NuScale de pe bursa americană Nasdaq din momentul redactării acestui articol.
Cele mai recente date disponibile arată că NuScale este controlată de conglomeratul industrial texan Fluor, cu peste 52% din acțiuni, un alt acționar semnificativ fiind grupul financiar sud-coreean DS al antreprenorului Dok Soo Jang.
BlackRock și-a majorat portofoliul de acțiuni NuScale cu peste 54% anul acesta, de la 3.700.407 la 5.705.741 titluri, după ce și-o dublase în 2023, de la 1.840.537.
Gigantul financiar american a anunțat luna trecută, alături de Microsoft și de o companie sprijinită de fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite, lansarea unui fond de investiții de 30 miliarde dolari care să plaseze bani în active de infrastructură, în principal energetică, necesară centrelor de date specializate în dezvoltarea de aplicații de inteligență artificială (A.I.).
CITEȘTE ȘI Boeing a demarat o majorare de capital cu o valoare de aproximativ 19 miliarde de dolariÎn urmă cu un an, NuScale anunța că a încheiat un contract cu un furnizor de servicii de infrastructură pentru depozitari și procesatori de date, pentru construirea până în 2029 a două centrale nucleare SMR cu putere instalată însumată de peste 1.800 MW, în Ohio și Pennsylvania, pentru alimentarea cu curent electric a unor centre de date.
Principala agenție de credit de export a Statelor Unite, ExIm Bank US, a aprobat la începutul lunii un angajament financiar de până la 99 milioane de dolari pentru susținerea dezvoltării proiectului centralei nucleare cu reactoare modulare mici (SMR) de 462 MW pe care România îl are în vedere pe amplasamentul fostei centrale pe cărbune de la Doicești, cu tehnologie creată și deținută de NuScale.
CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Volkswagen va închide „cel puțin trei” fabrici din Germania, “zeci de mii de locuri de muncă” desființateBanii sunt destinați joint-venture-ului de proiect RoPower Nuclear SA, controlat în proporții egale de compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, și de firma privată Nova Power&Gas din grupul clujean E-INFRA.
RoPower Nuclear a semnat în ultima parte a lunii iulie contractele aferente fazei 2 a studiului FEED (Front-End Engineering Design) pentru proiectul centralei SMR de 462 MW de la Doicești. Studiul este efectuat de către Fluor, cu NuScale drept subcontractor, și este vital pentru a se putea avansa către o posibilă decizie finală de investiție în proiect, a cărui finalizare și punere în funcțiune este anticipată pentru finalul deceniului. Potrivit Ministerului Energiei, proiectul ar putea costa în total circa 4,9 miliarde euro.
În noiembrie anul trecut, NuScale a anunțat oficial anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho, care ar fi urmat să fie primul de acest tip din lume al companiei.
Asta după ce, la începutul lui 2023, costurile investiționale estimate totale ale centralei nucleare CFPP din Idaho, gândită tot la 462 MW precum cea de la Doicești, au fost majorate cu peste 75%, de la 5,3 la 9,3 miliarde dolari, din cauza scumpirii masive a materialelor și echipamentelor necesare, dar și a creșterii costurilor de finanțare pe fondul avansului dobânzilor, în condițiile celei mai mari inflații din Statele Unite din ultimii peste 40 de ani.