Consumul de gaz în România a scăzut semnificativ și se vede clar că industria românească nu mai este ce a fost odată, astfel că am dat mandat atât Romgaz, cât și altor companii din portofoliul Ministerului Energiei, să preia, să contribuie și să revigoreze marile combinate în petrochimia românească, pentru a da cu adevărat valoare adăugată gazului, nu doar să îl ardem la aragaz, a afirmat ministrul de resort, Sebastian Burduja, la Palatul Parlamentului.
Aceasta, în contextul în care, în 2027, România își va dubla producția pe gaz, odată cu implementarea proiectului Neptun Deep, scrie Agerpres.
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
8 noiembrie - Maraton Black Friday
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
28 noiembrie - Profit Financial.forum
"E perfect în grafic proiectul, chiar puțin accelerat, avansat față de termenele asumate. În 2027, România își va dubla producția de gaz. Deja suntem cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană, am depășit Olanda, deci în 2027 cu atât mai mult vom fi un sprijin pentru toată regiunea să-și reducă dependența față de gazul rusesc. Acesta este și un mesaj pentru gazul din Neptun Deep. Mi-aș dori să vedem la nivelul întregului Guvern o strategie de reindustrializare a României și a început să apară. De ce să nu dăm valoarea adăugată acestui gaz? Sigur că a scăzut semnificativ consumul de gaz în România, a scăzut și consumul de energie electrică. Sigur că avem și prosumatori, cred că peste 2.000 de megawați putere instalată, dar, când mă uit la consumul de gaz, acolo se vede clar că industria românească nu mai este ce a fost odată și am dat mandat și Romgazului și altor companii din portofoliul ministerului să se preocupe de acest subiect și, eventual, să facă în așa fel încât să preia, să contribuie, să revigoreze marile combinate în petrochimia românească. Cu acest consum să putem da valoare adăugată cu adevărat gazului, nu doar să-l ardem la aragaz sau chiar și în centrale pe gaz", a spus ministrul.
El a dat asigurări că pregătirile pentru iarnă sunt "în bună regulă" pentru o iarnă normală, gradul de umplere în lacurile de acumulare este satisfăcător, de aproape 70%, iar depozitele de gaze sunt în supraplin.
"Suntem cu pregătirile în bună regulă. În condițiile unei ierni normale, cu câteva episoade pe lună, de la câteva zile până la o săptămână, de viscol și ger nu ar trebui să întâmpinăm niciun fel de problemă. Pot spune că avem un grad de umplere satisfăcător în lacurile de acumulare, aproape de 70%. A fost o abordare prudentă a Dispeceratului Energetic Național, împreună cu Hidroelectrica, pentru că intrăm în iarnă după un an foarte secetos, cu o producție hidro mult mai mică decât cea de anul trecut, intrăm cu un nivel care ne permite un confort pentru abordarea provocărilor din sezonul rece. La fel, la gaze deja ne-am obișnuit, avem depozitele în supraplin și avem și ținta europeană îndeplinită cu 70 de zile înainte. Deci, România este un exemplu și din acest punct de vedere. Avem și stocuri de cărbune (...) și bineînțeles că ne bazăm în continuare pe cele două reactoare de la Cernavodă. Reactorul 1 se apropie de finalul duratei de viață. Suntem și acolo pe ultima sută de metri cu retehnologizarea, ultimul contract și cel mai important - și ne dorim să-l semnăm până la finalul acestui an, dar în continuare ne bazăm pe toate aceste capacități și ele au performat în toți acești ani. Probabil știți, sunt 440 de reactoare nucleare la nivel mondial, Unitatea 2 e pe locul întâi și Unitatea 1 e pe locul trei din perspectiva siguranței în operare și din perspectiva eficienței", a precizat Burduja, la conferința Focus Energetic "Provocările iernii 2024 - 2025 pentru sistemul energetic național".
De asemenea, șeful de la Energie a amintit stadiul în care se află mai multe proiecte. Astfel, acționarii Nuclearelectrica vor avea pe ordinea de zi a Adunării Generale din 14 noiembrie aprobarea contractului pentru realizarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, care va fi semnat cu consorțiul internațional format din companiile Fluor și Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada și Ansaldo din Italia. Acest consorțiu va duce proiectul la bun sfârșit în orizontul de timp 2031 - 2032, deci producția de energie nucleară de la Cernavodă se va dubla în 2032.
În ceea ce privește termocentrala de la Iernut, în decembrie vor fi realizate primele teste, iar cel mai târziu în luna mai a anului viitor aceasta va fi finalizată.
La Răstolița, în cursul zilei de astăzi a fost dat acordul de mediu, iar la finalul acestui an există posibilitatea să se facă recepția lucrărilor și, de asemenea, să se înceapă primele teste.
"La fel, la Pașcani, prima dată când am reușit să asigurăm fonduri pentru exproprieri. Se vor face exproprierile și amenajarea hidroenergetică se termină în 2026. La Bumbești - Jiu, tot așa, am asigurat fonduri pentru exproprieri, pentru linia de conectare, suntem și acolo în grafic. Deci, cred că lucrurile s-au mișcat", a menționat ministrul Burduja.
În cazul schemei pentru contracte pentru diferență, jalon în PNRR, până la finalul acestui an vor fi semnate contractele pentru prima licitație, iar grupul 5 Rovinari va fi inaugurat în zilele următoare.
"Voi spune explicit și cu acest prilej: nu sunt de acord să scoatem grupuri pe cărbune fără să punem ceva în loc. Până nu vom avea grupurile pe gaz de la Ișalnița, de la Turceni, de la Mintia, unde vorbim de fapt de o investiție privată, nu putem să punem în pericol securitatea energetică a României. Energia, în primul rând, trebuie să fie sigură", a subliniat acesta.
Nu în ultimul rând, la producția de panouri fotovoltaice și de baterii deja a fost semnat primul contract.
"Va fi la Sfântu Gheorghe, deci o investiție în România. Sigur că anumite componente sunt de afară, dar dacă tot avem o tranziție energetică de miliarde de euro, de ce să nu profite industria românească și să profite industriile altor state îndepărtate?", a mai spus ministrul.
În plus, Sebastian Burduja a amintit că, pe 22 octombrie, la Comitetul statelor membre ale Fondului pentru Modernizare, România a primit aprobare pentru încă 150 de milioane de euro pentru a finanța capacități de stocare în sistemul energetic.
