Statul român a fost obligat în premieră de instanța de judecată să îi plătească unui furnizor de energie electrică una din restanțele înregistrate la plata compensațiilor de la buget datorate pentru plafonarea prețurilor la consumatorii finali, cuantumul total al acestor restanțe, la nivelul tuturor furnizorilor, fiind estimat în prezent de industrie la peste 8 miliarde de lei, conform datelor analizate de Profit.ro.
Decizia judecătorească în primă instanță a fost obținută de PPC Energie SA, compania locală de furnizare controlată de grupul grec omonim, cu cotă de piață de peste 16%. Activitatea de furnizare din România a fost preluată de greci de la conglomeratul italian Enel odată cu celelalte operațiuni locale ale italienilor.
Tribunalul a obligat Ministerul Energiei să le plătească celor de la PPC Energie, în termen de 10 zile, o compensație în valoare de aproape 2,4 milioane lei. Instituția poate face cerere în anulare.
PPC Energie a intentat peste 20 de procese similare, în care pârâți sunt Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor (în cele mai multe), respectiv Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) și Finanțele, după cum a relatat în exclusivitate Profit.ro. Valoarea totală a pretențiilor depășește 90 milioane lei. Este vorba de cereri de decontare validate deja de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și care vizează compensații datorate de stat pentru consumuri ale clienților înregistrate cu peste un an în urmă.
Potrivit legii, Ministerul Energiei plătește compensațiile aferente consumului la prețuri plafonate al clienților noncasnici, iar ANPIS – pe cele pentru consumul populației.
Toate procesele au ca obiect ″ordonanță de plată″, fiind bazate pe OUG nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte între profesioniști, și pe articolul 1.014 din Codul de procedură civilă, care reglementează obligațiile de plată rezultate din contracte civile. Ambele acte normative se aplică și contractelor între companii și instituții publice, cele din urmă în calitate de autorități contractante.
Asta înseamnă că, cel mai probabil, reprezentanții PPC Energie încearcă să demonstreze în fața judecătorilor că, în cadrul sistemului de plafonare-compensare din energie, furnizorii activează precum niște ″contractori″ ai statului, pentru care prestează ″servicii de protecție socială″ în beneficiul populației și firmelor, facturându-le consumatorilor prețuri mai mici decât cele de piață. Servicii pentru care sunt plătiți prin compensări de la buget, ce au ca scop acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de energie din piețele angro și prețurile finale plafonate.
După cum a relatat Profit.ro în exclusivitate, draftul bugetului de stat pe 2025 prevede, pentru Ministerul Energiei, o majorare cu aproape 153% a creditelor bugetare alocate, față de anul trecut, la 14,77 miliarde lei, fiind pertinent de presupus că majorarea include și bani pentru acoperirea cel puțin parțială a restanțelor la compensațiile datorate furnizorilor de energie.
Un argument în plus este acela că statul va rămâne fără sursa extrabugetară de bani pentru plata compensațiilor după ce va fi publicată în Monitorul Oficial motivarea deciziei din noiembrie anul trecut a Curții Constituționale, care a statuat că supraimpozitarea producătorilor de energie, prin așa-numita contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, este neconstituțională.
Organizația profesională a furnizorilor, AFEER, a transmis ieri că totalul restanțele a depășit 8 miliarde de lei și că, în aceste condiții, furnizorii nu mai pot susține actuala schemă de plafonare a prețurilor, pe care autoritățile au anunțat că se gândesc să o prelungească cu 3-6 luni față de deadline-ul prevăzut de lege, 31 martie 2025.
Cei de la AFEER au mai arătat că, din cauza restanțelor, există riscul ca unii furnizori să nu-și mai poată permite să rămână în business, lucru care deja se întâmplă. ″Asta ar afecta întreg lanțul industriei energetice – distribuție, transport, producători, dar și consumatori. Pentru că respectivii clienți ar ajunge la furnizorii de ultimă instanță (FUI), cu efecte în cascadă pe piață″, a spus liderul AFEER, Laurențiu Urluescu.
