În ciuda promisiunilor anterioare, Guvernul nu va mai prelungi schema actuală de plafonare a prețurilor la energie, transmit sindicatele, precizând că au fost informate acum în acest sens. Un număr restrâns de persoane, care îndeplinesc criteriile de consumatori vulnerabili, vor primi ajutoare de la Guvern sub forma unor sume fixe în bani pentru acoperirea unei părți a cheltuielilor cu facturile la energie, au fost informate sindicatele la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, de la Palatul Victoria.
VEZI AICI ȘI Ministerul Energiei contrazice sindicatele
Reprezentanții sindicatelor au cerut premierului Ciolacu lămuriri privind menținerea unor măsuri de sprijin pentru cetățeni după data de 31 martie în ceea ce privește prețurile la energie.
”Am primit asigurări că ele vor fi evidențiate în legea bugetului. Dimensiunea măsurii în sine, dar și numărul de cetățeni care vor beneficia de asemenea vor fi prevăzuți în clar. Deci, măsura se menține, dar nu pentru toată lumea, ci pentru un număr mai mic de cetățeni, probabil ținând cont de veniturile pe familie.
Modul în care se vor acorda aceste măsuri de sprijin nu vor fi către firme, ci vor fi făcute direct către cetățean, ca niște instrumente de plată cu care acesta să-și acopere o parte din cheltuielile facturilor”, a spus președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, care a adăugat că va fi vorba probabil de o sumă fixă ca ajutor.
Întrebat dacă plafonarea în forma actuală va fi prelungită cu mai multe luni, liderul Costin a spus că: ”Actuala formă nu se prelungește, se înlocuiește cu o măsură care va fi restrânsă pe un număr de cetățeni beneficiari”.
Sistemul aplicat acum presupune, în esență, că furnizorii facturează consumul clienților la plafoanele de preț prevăzute de lege, iar diferența dintre costurile de achiziție angro de energie din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor este suportată de la bugetul de stat, din supraimpozitarea constând în celebra contribuție la Fondul de Tranziție Energetică. În cazurile în care prețurile din contractele de furnizare sunt mai mici decât plafoanele, sunt facturate prețurile din contracte.
Cu alte cuvinte, furnizorii prefinanțează din resurse proprii plafonarea prețurilor finale. Statul are restanțe mari la plata compensațiilor datorate pentru costurile plafonării și, în plus, suprataxa aplicată producătorilor de energie, principala sursă de finanțare a sistemului, a fost declarată neconstituțională și deci nu va mai putea fi impusă după publicarea deciziei în acest sens a Curții Constituționale.
În prezent, instituțiile implicate în elaborarea legislației aferente noii scheme de sprijin ce va fi aplicată de la 1 aprilie 2025 lucrează la elaborarea definiției juridice a consumatorului vulnerabil, care va fi semnificativ mai extinsă, din punct de vedere al veniturilor, față de cea în vigoare în momentul de față, la aspecte de natură logistică, cum ar fi evidența informatică a acestor consumatori, precum și la găsirea sursei de finanțare a schemei, au precizat sursele citate.
″Începând cu 1 aprilie anul viitor, măsurile de protecție pe care statul le-a luat în perioada crizei energetice își încetează aplicabilitatea și, în mod deosebit din perspectiva protejării consumatorului vulnerabil, este foarte clar că trebuie să punem ceva în loc. Vreau să lucrăm împreună, pentru ca ceea ce vom propune spre legiferare, pentru a putea sedimenta și rezolva materia, să fie la fel de consistent și de benefic pentru consumatorul vulnerabil cum au fost și măsurile de protecție pe care statul le-a luat începând cu 2021-2022. Probabil că, la un anumit moment, vom extinde discuțiile, pentru că nu numai componenta care se referă la consumatorul vulnerabil ne preocupă, ci și modul de funcționare a pieței de energie electrică de după martie 2025.
Avem nevoie de o tranziție lină spre noua etapă din sectorul energiei, care să țină cont de categoriile vulnerabile de consumatori, să nu ignore consumatorii industriali, iar impactul în viața zilnică al trecerii la etapa următoare să fie cât mai redus pentru întreaga societate″, a declarat vicepremierul Neacșu, în cadrul ședinței Comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice, într-o interveniție care poate fi văzută aici.
După cum a relatat Profit.ro, furnizorii vor ca statul să impună prin lege un mecanism de ofertare obligatorie de energie (power release) pe termene mai lungi de către producători, pentru asigurarea lichidității pieței. Ei au avertizat încă din toamnă că nu pot cumpăra energie angro pentru consumul anului viitor, în principal pentru perioada de după eliminarea plafonării, programată legal la 1 aprilie 2025, piețele la termen fiind aproape complet lipsite de lichiditate și înregistrându-se extrem de puține tranzacții de alte tipuri decât cele spot, și numai pentru cantități foarte mici.
Comisia Europeană a anunțat în octombrie că a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru UE prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, pentru limitarea libertății participanților la piață de a-și stabili prețurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum și a exporturilor de gaze. Anunțul a venit după ce Ministerul Energiei a dezvăluit că România, Grecia și Bulgaria au solicitat Comisiei Europene mai multe măsuri destinate eliminării ″segregării″ piețelor de energie din Europa de Est, unde prețurile angro de profil au fost constant mai mari decât în Vest în ultimele luni, printre acestea numărându-se și supraimpozitarea producătorilor de curent electric cu cele mai mici costuri de producție, așa-numiți ″inframarginali″, precum și a traderilor.
Ministerul Energiei, Sebastian Burduja, declarase în septembrie, după o ședință a Comandamentului Energetic Național, că există și posibilitatea ca România să ceară Comisiei Europene să poată continua actuala plafonare a prețurilor la energie pentru consumatorii finali și după termenul-limită de 31 martie 2025, în contextul situației pieței europene de profil, cu prețuri angro dramatic mai mari în Estul continentului, față de cele din Vest, și pe fondul sprijinului energetic acordat Ucrainei și Republicii Moldova.
