România tocmai a semnat cu Ungaria un acord privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări, pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali protejați din cea care ar ajunge să se confrunte cu probleme în acest sector.
″România și Ungaria își asumă responsabilitatea de a reacționa rapid în situații de criză, pentru a proteja consumatorii din cele două țări, fără a afecta piața internă″, a declarat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, după semnare.
Astfel de măsuri de solidaritate sunt obligatorii între state membre vecine ale Uniunii Europene, cu sisteme de transport al gazelor interconectate, fiind prevăzute ca atare de Regulamentul UE nr. 1938/2017 privind măsurile de garantare a siguranței furnizării de gaze.
România încearcă încă din primăvara lui 2022, adică de imediat după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, să semneze astfel de acorduri cu Ungaria și Bulgaria.
″Semnarea acordului, parte dintre obligațiile asumate la nivelul UE între țările vecine, constituie o declarație clară a forței pe care o poate aduce cooperarea dintre țările vecine. Obiectivul acordului dintre Guvernul României și Guvernul Ungariei privind măsurile de solidaritate pentru asigurarea securității aprovizionării este acela de a crea un cadru transfrontalier eficient și stabil pentru garantarea securității aprovizionării cu gaze pe piața internă a Uniunii Europene, care să permită o reacție rapidă la circumstanțele sectoriale, care pot prezenta un grad ridicat de volatilitate. Prevederile devin incidente doar în caz de forță majoră, iar sprijinul se poate acorda doar în măsura în care nu afectează piața internă″, a transmis acum Ministerul Energiei.
În privința Bulgariei, România a trimis un proiect de acord similar autorităților de la Sofia și așteaptă deocamdată reacția acestora.
″(...) Ministerul Energiei a transmis autorităților competente din statele membre vecine un proiect de acord privind măsuri de solidaritate pentru a asigura siguranța aprovizionării cu gaze, proiect care, după finalizarea negocierilor, va fi supus aprobării Guvernului României″, se arată într-un document al ministerului din ianuarie anul acesta.
În toamna lui 2022, Ungaria a transmis oficial că refuză să adere la mecanismul obligatoriu de întrajutoare solidară cu gaze naturale între statele membre UE în caz de criză. Vecina vestică a României nu a fost singura reticentă: la acel moment, din 40 de astfel de acorduri potențiale posibile la nivelul Uniunii, fuseseră perfectate numai 6.
″Mecanismul de solidaritate al Bruxelles-ului = în caz de urgență, dăm altora gaz natural cumpărat de Ungaria cu banii contribuabililor unguri, înmagazinat în depozitele ungurești și păstrat în rezervă pentru a fi consumat de către poporul maghiar. Deci, în timp ce birocrații de la Bruxelles și câteva state membre fac constant demersuri pentru a elimina gazul rusesc de pe piața europeană, se pare că același gaz natural este acceptabil atunci când este luat din depozitele Ungariei. Să fie limpede: pentru noi, acest lucru e inimaginabil″, a declarat atunci ministrul Externelor și Comerțului de la Budapesta, Péter Szijjártó.
Același Szijjártó a semnat acum din partea Ungariei acordul de solidaritate pe gaze cu România.
Printre lucrurile care s-au schimbat față de toamna lui 2022 este acela că, în vara lui 2023, OMV Petrom și Romgaz au anunțat decizia finală de investiție în proiectul exploatării offshore de gaze Neptun Deep, cea mai mare din Marea Neagră românească.
″Am prezentat și stadiul proiectului Neptun Deep și am reiterat că România joacă un rol activ pentru reducerea dependenței europene față de gazul rusesc. I-am spus și ministrului maghiar: nu ne deranjează deloc să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia cu o dependență față de România. Suntem un partener corect, cu valori europene. Mai mult, strict din ceea ce nu vom avea nevoie pentru consumul intern, vom putea exporta la un preț bun, în interesul românilor — pentru dezvoltare, locuri de muncă și creștere economică″, a spus ministrul român de resort, Sebastian Burduja, după semnarea acordului cu Ungaria.
″Acest nou zăcământ de gaz va fi singura sursă de gaz proaspăt din regiune care poate contribui la diversificarea energetică. Companiile noastre sunt deja angajate în negocierile comerciale necesare și sperăm că vor ajunge la un acord care reprezintă progres pentru ambele țări″, a spus și ministrul maghiar.
După startul extracției de gaze din perimetrul Neptun Deep, care poate surveni cel mai devreme în ultima parte a anului viitor, este extrem de puțin probabil ca România să aibă nevoie de ajutor solidar de la vecini în aprovizionarea cu gaze, urmând să devină cel mai mare producător de profil din UE.
În schimb, prin acordul de solidaritate încheiat acum, Ungaria s-a pus la adăpost față de riscurile întreruperii livrărilor din partea gigantului rus de stat Gazprom, de care e dependentă pentru două treimi din importurile sale.
Mai mult, eventualele viitoare contracte comerciale de import de gaze românești din Marea Neagră ar întări poziția Budapestei în negocierile cu Moscova.
Ungaria țintește de mulți ani volumele din Neptun Deep, după cum poate fi citit aici sau aici.
După ceremonia semnării acordului cu România, ministrul Externelor și Comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, a avut o întrevedere cu ministrul Energiei din Bulgaria, Zhecho Stankov, de la care a primit asigurări că gazele rusești destinate Ungariei vor continua să tranziteze teritoriul Bulgariei.
″Vestea bună e că Bulgaria se angajează în continuare să mențină deschise rutele energetice de livrare critice pentru Ungaria. Aprovizionarea cu gaze naturale a Ungariei se face acum, în esență, din sud, iar gazoductul Turkstream, prin care au fost livrate anul trecut în țară 7,6 miliarde de metri cubi, traversează Bulgaria. Noul meu omolog, Zhecho Stankov, mi-a dat asigurări că Bulgaria garantează siguranța tranzitulului de livrări de gaze către Ungaria″, a declarat Szijjártó după întâlnire.
