Guvernul a bugetat banii necesari achitării datoriilor către furnizorii de electricitate și gaze făcute ca urmare a efectuării cu întârziere a plăților compensatorii în baza schemei de plafonare a prețurilor, a declarat ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, care a adăugat că, deși nu este încă gata, viitoarea schemă va proteja consumatorii vulnerabili.
“Noi am bugetat în bugetul anului 2025 suficienți bani pentru a plăti datoriile deja validate de ANRE. În același timp, avem fonduri suficiente pentru a plăti în continuare sumele care vin de la ANRE lunar, pentru a oferi companiilor acel sprijin de care au nevoie, practic, pentru a-și recupera banii”, a precizat ministrul.
“În momentul în care comisia care lucrează la formula noii scheme va lua o decizie finală, vom putea analiza și impactul bugetar pe 2025-2026 al noii scheme. Cu siguranță va exista o schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili și cu siguranță vom putea plăti sumele care sunt necesare. Nefiind prelungită schema și neavând un impact bugetar, nu putem vorbi de cifre exacte în momentul de față, dar bugetul are suficiente prevederi, are suficienți bani pentru a face plăți în mod curent”, a completat acesta.
Întrebat dacă nou schemă se va aplica doar consumatorilor vulnerabili sau întregii populații, ministrul a precizat că "nu plătim persoanele, noi (guvernul - n.r.) suntem în relație cu companiile care oferă energia, gazul, la un preț redus. Trebuie să vedem în aprilie care va fi schema nouă, să o bugetăm, să o prindem în bugetele celor două ministere. Dar avem bani. Stringentul este acum plata datoriilor pe anii trecuți - acolo avem bani - și în momentul în care vin celelalte decontări, avem și acolo bani ca să facem plăți".
Profit.ro a anunțat că un grup de lucru constituit la nivelul Guvernului din reprezentanți ai mai multor ministere lucrează în prezent la un mecanism de protejare, în continuare, a consumatorilor vulnerabili odată cu încheierea actualei scheme de plafonare a prețurilor la energie și gaze, au declarat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor. Până în prezent nu au fost luate decizii, însă a fost lăsat spațiu în buget în acest scop, pentru a fi acoperite eventualele cheltuieli odată cu definitivarea noului mecanism.
Profit.ro a remarcat că statul român se bazează în continuare pe supraimpozitarea producătorilor de energie electrică, declarată neconstituțională în noiembrie anul trecut, ca sursă principală de venituri destinate plății compensațiilor datorate furnizorilor de profil pentru plafonarea prețurilor finale, însă a alocat și bani în plus special pentru asta în bugetele Ministerelor Energiei și Muncii, potrivit draftului legii bugetului de stat pe 2025.
Asta pentru că suprataxa, denumită contribuție la Fondul de Tranziție Energetică, va trebui să dispară doar după publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei Curții Constituționale (CCR), care nu a survenit încă.
Ca de obicei, proiectul de buget nu include estimări privind încasările așteptate în 2025 din contribuția la Fondul de Tranziție Energetică. Acestea s-au ridicat anul trecut la circa 4,8 miliarde lei, în scădere amplă, cu 52% (peste 5,2 miliarde lei) față de 2024, când această sursă a adus venituri de 10,015 miliarde lei. Din impozitul suplimentar pe liberalizarea prețurilor la gaze naturale sunt așteptate anul acesta încasări de 1,725 miliarde lei, ușor mai mari decât cele din 2024 (1,682 miliarde lei).
Astfel, proiectul de buget prevede că, dacă banii colectați lunar din supraimpozitare ″nu asigură plata integrală a cererilor de decontări (...), Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei pot efectua plăți, din bugetul propriu, pentru achitarea acestora″.
În același scop, ministrul Finanțelor poate aproba modificarea limitelor lunare de credite bugetare ale celor 2 ministere. Potrivit legislației în vigoare, Ministerul Energiei plătește compensațiile aferente consumului la prețuri plafonate al clienților noncasnici, iar Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii – pe cele pentru consumul populației.
Proiectul alocă în total 3 miliarde lei (1,5 miliarde lei în bugetul Ministerului Energiei și 1,5 miliarde lei în cel al Ministerului Muncii) pentru plata compensațiilor datorate furnizorilor, pe lângă ce se încasează din supraimpozitare.
Pe de altă parte, restanțele autorităților la achitarea compensațiilor au depășit 8 miliarde de lei, iar instanțele de judecată au început să oblige statul la plată.
Anul trecut au fost plătite compensații către furnizori în sumă totală de circa 6,85 miliarde lei, în scădere cu peste 35% față de 2023 (10,55 miliarde lei).
