Proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cum ar fi componenta românească a interconectării sistemelor de transport de gaze ale țării cu cele ale Bulgariei, Ungariei și Austriei (proiectul BRUA), vor fi implementate și fără acordul proprietarilor ale căror terenuri urmează să fie traversate de către elementele de infrastructură ale acestor proiecte, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Economiei.
Mai mult, pentru cazul în care proprietarii de terenuri refuză accesul companiilor care realizează lucrările pe proprietățile lor, proiectul prevede expres că acestea pot solicita, cu titlu gratuit, intervenția jandarmilor.
"Prin excepție de la prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, la realizarea proiectelor de importanță națională, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național se face fără acordul proprietarului pentru terenurile forestiere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului sau proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, în situația în care nu se prezintă un titlu valabil sau nu sunt cunoscuți proprietarii, precum și în situația succesiunilor nedeschise ori a succesorilor necunoscuți sau în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere cu proprietarul; acordul proprietarului în acest caz se suplinește prin declarația inițiatorului proiectului, care descrie imposibilitatea obținerii acordului proprietarilor", este precizat în draftul de act normativ.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Comisar UE: Volkswagen trebuie să plătească europenilor compensații similare cu ale americanilor Potrivit sursei citate, sumele datorate pentru ocuparea temporară a terenurilor forestiere aflate în proprietate privată, inclusiv valoarea masei lemnoase valorificate, vor fi consemnate cu titlu de indemnizație într-un cont bancar deschis pe numele inițiatorului proiectului și eliberate ulterior prin dispoziția aceluiași inițiator al proiectului.
Ocuparea temporară a terenurilor forestiere proprietate privată, pentru care nu au fost emise documentele care fac dovada proprietății, va fi posibilă pe baza unei adeverințe eliberate de către Comisia locală pentru reconstituirea dreptului de proprietare, aprobată de către primar, care confirmă această situație.
În cazul terenurilor forestiere proprietate de stat, tot prin derogare de la Codul Silvic în vigoare, ocuparea temporară pentru realizarea lucrărilor specifice proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale va fi realizabilă cu titlu gratuit pe toată durata de existență a conductelor aferente proiectelor și fără plata contravalorii pierderii de creștere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilității tehnice.
În cazul lucrărilor de construire aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, pentru exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra imobilelor, inițiatorul proiectului va plăti indemnizații pentru proprietarii de imobile în schimbul limitărilor aduse dreptului de folosință ca urmare a efectuării lucrărilor, precum și despăgubiri pentru pagubele cauzate proprietarilor de imobile sau titularilor de activități afectați de exercitarea dreptului de servitute.
CITEȘTE ȘI Finanțe: Proiectul privind datoriile TVR poate suporta modificări dacă apar suspiciuni de ajutor de stat În cazul instalațiilor de suprafață, pentru exercitarea dreptului de uz, inițiatorul proiectului va achita proprietarilor, începând cu data finalizării lucrărilor, o indemnizație anuală.
"Pentru toate lucrările aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, exercitarea dreptului de servitute asupra imobilelor afectate de lucrări se realizează de drept, fără a necesita obținerea unui acord prealabil al proprietarilor sau al altor titulari de drepturi sau activități desfășurate în legătură cu imobilele ce ar urma să fie afectate de lucrări, cu condiția îndeplinirii procedurii de notificare. Accesul la imobilele afectate de executarea lucrărilor de construire nu este condiționat de plata în prealabil a despăgubirilor și indemnizațiilor. În cazul lucrărilor de reabilitare, retehnologizare, modernizare, exploatare, revizie sau reparație și de întreținere aferente conductei/conductelor, ce fac obiectul proiectului de importanță națională, indemnizațiile sau sunt plătite sau consemnate în termen de 30 de zile de la data efectuării respectivelor lucrări sau intervenții", mai prevede proiectul de OUG.
În draft se mai stipulează că inițiatorul proiectului de interes național în domeniul gazelor naturale are obligația de a transmite persoanelor îndreptățite, cu minimum 10 zile înainte de data preconizată pentru accesul la imobilele afectate, o notificare privind începerea executării lucrărilor.
"Proprietarii terenurilor și titularii de activități afectați de exercitarea dreptului de uz și servitute sunt obligați ca, după o perioadă de 10 zile de la notificarea transmisă sau afișată să permită accesul pentru efectuarea lucrărilor aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale. Prin excepție, în caz de avarii, accidente tehnice, calamități sau alte evenimente cu caracter excepțional, pentru lucrări sau intervenții de urgență, inițiatorul proiectului are drept de acces imediat la imobile. În termen de 5 zile de la data la care a fost efectuat accesul, inițiatorul proiectului va transmite o notificare scrisă proprietarilor și titularilor de activități afectați, urmând ca plata sau consemnarea indemnizațiilor și despăgubirilor, după caz, să se efectueze în termen de 30 de zile de la data transmiterii acestei notificări. În cazul în care persoanele îndreptățite și titularii de activități împiedică, restricționează sau limitează, în orice mod, exercitarea drepturilor și/sau efectuarea operațiunilor prezentate în notificare, inițiatorul proiectului poate solicita, cu titlu gratuit, intervenția Inspectoratelor de Jandarmi Județene", mai scrie în proiectul elaborat de Ministerul Economiei.
CITEȘTE ȘI ING Bank: Piețele leului recuperează pierderile după Brexit Proiectul derogă și de la Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, în sensul că existența oricăror proceduri administrative, după caz, judiciare, generate de ordonanța de urgență, nu invalidează constituirea și exercitarea valabilă a drepturilor de uz și servitute în favoarea inițiatorului proiectului.
De asemenea, existența unui litigiu privind imobilul, notat sau nu în cartea funciară, precum și lipsa acordului persoanelor îndreptățite cu privire la indemnizații/despăgubiri nu împiedică și nu invalidează constituirea și exercitarea valabilă a drepturilor de de uz și servitute în favoarea inițiatorului proiectului, situație în care indemnizațiile/despăgubirile vor fi consemnate pe numele persoanei înregistrate ca proprietar în cartea funciară. În cazul în care imobilul se află în domeniul privat al statului, suma reprezentând cuantumul indemnizației și/sau despăgubirii se va consemna pe numele inițiatorului proiectului, la dispoziția deținătorului și a persoanei care a făcut notificarea de restituire în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001.
În plus, draftul de act normativ dicteză instanțelor de judecată că toate litigiile legate de prevederile proiectului de OUG se vor soluționa în regim de urgență
"Toate litigiile rezultate din nerespectarea drepturilor și/sau neexecutarea obligațiilor stabilite prin prezenta ordonanță de urgență, vor fi soluționate de către tribunalul în a cărui rază teritorială este situat imobilul conform prezentei proceduri. Cererile de chemare în judecată se judecă în regim de urgență și cu precădere. Completul căruia i s-a repartizat, cauza, verifică în termen de două zile dacă cererea de chemare în judecată respectă cerințele prevăzute de lege. Dacă cererea nu îndeplinește aceste cerințe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult două zile de la primirea comunicării, trebuie să completeze sau să modifice cererea în mod corespunzător. Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune prin rezoluție comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 5 zile de la comunicare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi prevăzută expres. Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 5 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. În termen de două zile de la depunerea răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 10 zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților. Reclamantul poate să își modifice cererea numai până la primul termen la care acesta este legal citat. Termenele de judecată acordate de instanță nu pot fi mai mari de 10 zile. Procedura de citare a părților se consideră legal îndeplinită dacă înmânarea citației se realizează cu cel puțin 24 de ore înainte de termenul de judecată. Hotărârea este executorie și este supusă numai apelului, în termen de 10 zile de la comunicare. Termenul de redactare a hotărârii este de 5 zile. Apelul se judecă de urgență și cu precădere. Termenele stabilite nu vor depăși 10 zile", prevede proiectul.
CITEȘTE ȘI Polisano Pharmaceuticals a livrat la export primul medicament oncologic În nota de fundamentare a draftului se arată că proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale sunt investiții publice de importanță strategică pentru România, care contribuie la implementarea obiectivelor energetice și climatice ale Europei și care constituie elemente esențiale ale uniunii energetice europene, prin diversificarea surselor de energie și eliminarea izolării energetice a anumitor state, context în care implementarea proiectelor devine o prioritate națională pentru dezvoltarea infrastructurii strategice în domeniul gazelor naturale.
România are 16 astfel de proiecte, printre care proiectul BRUA, un proiect strategic pentru România și Uniunea Europeană pentru atingerea obiectivelor esențiale de politică energetică în materie de competitivitate, sustenabilitate și siguranță în aprovizionare, în domeniul gazelor naturale.
BRUA presupune construirea pe teritoriul României a unei conducte noi de transport gaze naturale de 528 kilometri ce va realiza conexiunea dintre Nodul Tehnologic Podișor și Stația de Măsurare Gaze (SMG) Horia, pe direcția Podișor-Corbu-Hurezani-Hațeg-Recaș-Horia. Proiectul este necesar pentru coridorul Bulgaria - România - Ungaria - Austria, ca parte a coridorului prioritar "Interconexiunile de gaz pe coridorul nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est'.
Accelerarea renovării infrastructurilor energetice existente și construcția unora noi este esențială pentru realizarea obiectivelor Uniunii în ceea ce privește politica în domeniul energiei și climei, respectiv finalizarea pieței interne a energiei și garantarea siguranței în aprovizionare, arată Ministerul Economiei.
Necesarul de investiții în infrastructurile de transport al gazelor naturale de importanță europeană a fost estimat la aproximativ 200 miliarde de euro până în 2020.
Conform proiectului de act normativ supus dezbaterii publice, întârzierea autorizării lucrărilor aferente proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale reprezintă o situație extraordinară, impunându-se în regim de urgență reglementarea procedurilor de emitere a avizelor și acordurilor pentru proiectele în cauză și modalitatea de identificare a proprietarilor.
"Nereglementarea acestei situații determină întârzieri în implementarea proiectelor de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cu impact negativ asupra bugetului, dezvoltării economice a României, a securității energetice atât a României, cât și a Uniunii Europene, dar și a siguranței populației", se arată în proiectul Ministerului Economiei.
Având în vedere că promovarea cadrului legislativ derogatoriu sub forma unei inițiativei legislative parlamentare ar conduce la întârzieri considerabile ale programelor de lucrări de realizare a proiectelor de infrastructură energetică, iar pe cale de consecință și implementarea proiectelor pe teritoriul României va fi întârziată, în cazul în care modificările legislative propuse nu vor fi adoptate și nu vor intra în vigoare în cel mai scurt termen, Guvernul României va adopta măsurile printr-o ordonanță de urgență.
Ordonanța de urgență ține cont și de faptul că, la sfârșitul lunii iunie, România urmează să semneze Acordul de finanțare pentru proiectul BRUA, ce a obținut un grant de 179 milioane euro. Acordul vine însoțit de măsuri și de un calendar de implementare, întrucât pentru acest proiect este necesară reglementarea unor măsuri în regim de urgență, deoarece lucrările de construcție pentru o conductă ce traversează 11 județe presupune parcurgerea unor etape procedurale referitoare la obținerea autorizațiilor prevăzute de lege (de construcții, de mediu) care să permită respectarea obligației asumate de implementare și finalizare a proiectului în termenele estimate.
Conducta BRUA este primul proiect de asemenea anvergură în România și este implementat de Transgaz, în calitate de operator național de transport și sistem.
