Guvernul afirmă, într-un document oficial redactat recent și prezentat acum de Profit.ro, că toate părțile implicate în proiectul exploatării aurifere de la Roșia Montană, susținut de canadieni, trebuie să înțeleagă că "intrăm într-o logică post-proiectul companiei Roșia Montană Gold Corporation". Un grup de lucru, coordonat de Cancelaria premierului, pregătește lansarea unui program pilot, care va deveni un Program de Dezvoltare Durabilă a zonei Roșia Montană.
Guvernul României a inițiat deja o dezbatere legată de dezvoltarea durabilă la Roșia Montană, instituind un grup de lucru în acest sens, numit "Task Force Roșia Montană". În perioada aprilie-februarie, grupul de lucru, din care fac parte mai multe ministere, ONG-uri și Cancelaria Prim-ministrului, a lucrat pe anumite teme, dar, începând cu luna mai 2016, coordonarea proiectului a fost preluată direct la nivelul Guvernului, prin intermediul Cancelariei.
Astfel, Guvernul va elabora un Program de Dezvoltare Durabilă a zonei Roșia Montană, care va începe prin implementarea unui program-pilot, pe mai multe domenii din sfera de activitate a fiecărui minister și cu implicarea activă a Consiliului Județean Alba, a Prefecturii Alba, precum și a Primăriei din Roșia Montană, pentru atragerea de fonduri europene, care să susțină programul guvernamental.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV RCS&RDS a preluat cea mai mare stație electrică privată din România, de la un gigant agricol falimentar "Guvernul României a înțeles nevoia de dezvoltare durabilă a unei zone defavorizate într-o epocă post-industrială", este afirmat în document.
Executivul este tranșant - etapa proiectului minier de la Roșia Montană s-a încheiat
"Toate părțile implicate trebuie să înțeleagă că intrăm într-o logică post-proiectul companiei Roșia Montană Gold Corporation. Din motive evidente, compania nu a reușit să obțină toate avizele necesare, conform legilor românești, soluțiile lor pentru protejarea mediului și a patrimoniului fiind cel puțin discutabile", arată sursa citată.
Profit.ro a relatat, în luna mai, că Ministerul Mediului a recomandat Guvernului să susțină interzicerea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri, în orice etapă a extragerii aurului sau argintului, tehnologie preconizată a fi folosită de Gold Corporation la Roșia Montană.
O propunere legislativă privind modificarea Legii minelor, aflată astăzi în dezbatere la Parlament, interzice tehnologiile de minerit pe bază de cianuri și impune stoparea exploatărilor de acest tip, iar Guvernul lucrează în prezent lua elaborarea unui punct de vedere oficial care să fie anexat acestei legi.
Patrimoniul cultural ar fi reprezentat la Roșia Montană "puncte în mijlocul unui peisaj selenar"
Peisajul cultural minier Roșia Montană reprezintă cea mai recentă propunere a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO, situl arheologic fiind stabilit pentru întreaga comună Roșia Montană și fiind clasat în categoria patrimoniu arheologic, în grupa valorică A - monumente de importanță națională și universală.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Antreprenorii cer Guvernului să îi scape de bon fiscal dacă emit factură și chitanță. Solicitarea, luată în calcul de Finanțe Gold Corporation a finanțat, cu circa 30 de milioane de dolari, mai multe proiecte privind descărcarea arheologică de la Roșia Montană, unde cele mai vechi inițiative de exploatare minieră datează din epoca romană.
Guvernul consideră însă că soluțiile propuse de companie, atât pentru protecția mediului, cât și ale patrimoniului cultural sunt "cel puțin discutabile".
"În cazul patrimoniului, zonele cu monumente protejate s-ar fi aflat, după demararea proiectului, doar câteva puncte în mijlocul unui peisaj selenar", se afirmă în document.
Prin implementarea Programului de Dezvoltare Durabilă, asigură Guvernul, patrimoniul minier, din mai multe epoci, începând cu cea romană și până la exploatarea din anii industrializării socialiste, va deveni accesibil tuturor.
Statul român a fost reclamat, în urmă cu an, pentru blocarea proiectului Roșia Montană, la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
Anul trecut, arbitrajul de la Washington cu România i-a costat pe cei de la Gabriel Resources circa 6,1 milioane dolari canadieni, deși deocamdată nici măcar nu a fost constituit tribunalul care va arbitra litigiul, firma susținând că a investit peste 700 milioane dolari în proiectul de la Roșia Montană.
