România a importat vineri gaze din Ungaria, nu numai din Bulgaria, pentru a putea acoperi consumul intern și exporturile către Republica Moldova, infirmând declarațiile ministrului român Sebastian Burduja, care declara în aceeași zi că România importă numai din Bulgaria și nu gaz rusesc.
România a importat vineri, potrivit datelor Transgaz, 13,4 milioane mc cubi de gaze, pentru a acoperi consumul intern, care nu putea fi susținut numai din producția internă (de 24,2 milioane mc) și extragerile din depozite (de 19,7 milioane mc), și exporturile către Republica Moldova (de 7,5 milioane mc)
12 milioane mc au fost importați via Bulgaria, iar 1,4 milioane mc din Ungaria.
Gazul importat din Ungaria este cel mai probabil de proveniență rusească, Ungaria fiind dependentă în proporție de 80% de importul de gaz rusesc.
Importurile, exporturile, producția internă și extragerile din depozite de vineri, 7 februarie
În prezent 90% din importurile maghiare provin din Serbia, fiind gaz rusesc transportat prin TurkStream.
În plus, în depozitele din Ungaria, de unde ar putea proveni "moleculele" exportate este înmagazinat într-o proporție covârșitoare gaz rusesc provenit tot din TurkStream.
Însă ministrul român al energiei,Sebastian Burduja, citat de Digi24, gazele susține că naturale importate de România vin „în baza angajamentelor” pe ruta Turcia-Bulgaria. „Este gaz azer, toți furnizorii s-au angajat că nu există moleculă de gaz rusesc”, a precizat ministrul energiei.
Cum Transgaz raportează fluxurile fizice, este mai mult decât improbabil ca gazul importat vineri din Ungaria (și nu numai Bulgaria, cum susține ministrul) să nu conțină vreo “moleculă de gaz rusesc”.
Volumele de gaze rusești intrate prin TurkStream în Bulgaria
E drept că gazul importat din Ungaria ar putea fi rezultatul unor swap-uri, însă nici în ceea ce privește gazul care intră în Bulgaria situația nu este diferită.
În Bulgaria intră peste 600 GWh/zi gaz rusesc prin punctul de interconectare de la Strandzha (1 și 2) și 30 GWh/zi gaz azer, prin punctul de interconectare cu TAP de la Komotini. Iar România a importat vineri din Bulgaria aproape 130 GWh, din care 80 GWh pentru a-l reexporta în Republica Moldova.
Potrivit Transgaz, în România au intrat vineri 62,5 GWh sau 5,9 milioane mc (din totalul de 13,4 milioane mc) numai pentru acoperirea consumului intern, producția curentă, de 24,2 milioane mc, și extragerile din depozite, de 19,6 milioane mc, nefiind suficiente.
Volumele de gaze azere intrate prin TAP în Bulgaria
Comparativ cu prognoza Transgaz, deși extragerile din depozite au fost mai mari, 19,6 milioane mc (față de 19 milioane mc cât prognoza operatorul de sitem) și exporturile către Republica Moldova mai mici (7,5 milioane mc, față de 8 milioane mc), importurile pentru acoperirea consumului intern au fost mai mare cu 100 mii mc față de prognoză.
Vremea rece a făcut ca, în realitate, consumul intern să se situeze vineri la 49,7 milioane mc, cu 10 milioane mc peste prognoza Transgaz de 48,7 milioane mc).
Nivelul extragerilor din depozite este unul similar celui din ultimele zile, în pofida faptului că principalul operator de înmagazinare autohton, Depogaz, anunțase că a “diminuat capacitatea zilnică de extracție” până la finalul acestei ierni.
Ulterior, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că a trimis Corpul de Control la Depogaz, el dând asigurări că România are 1,35 miliarde normal metri cubi în depozite, cu un grad de umplere de 43,4% și că țara noastră nu rămâne fără gaz pentru români și companiile românești.
O continuare a păstrării actualului nivel al extragerilor din depozite ar putea fi riscant (tehnic, probabil că și imposibil), mai ales dacă va mai urma o perioadă rece până la finalul acestei ierni.
Depogaz a invocat, în susținerea deciziei sale de a diminua capacitatea de extracție (cu 20% în primă fază), că a luat această decizia pentru că în prezent mai sunt înmagazinate gaze reprezentând doar 42,8 % din capacitatea tehnică de stocare.
Mai mult, în cazul depozitelor Bilciureștl si Urziceni, depozite care asigură aproximativ 75% din capacitatea zilnică de extracție, gradul de umplere este de 26% , respectiv 20%.
Depogaz mai amintește că în luna noiembrie 2024 au fost extrase gaze suplimentar față de programul lunar de extracție agreat cu beneficiarii serviciului de înmagazinare.
Acest lucru a condus la “diminuarea capacității zilnice de extracție în lunile decembrie 2024-martie 2025 , datorită utilizării depozitelor Bilciurești si Urziceni la capacitate ridicată pentru acoperirea nominalizărilor zilnice solicitate de beneficiarii serviciilor de înmagazinare in luna noiembrie 2024”;
Iar capacitatea de extracție zilnică este influențată de gradul de umplere al depozitelor.
