Guvernul rectifică masiv, în ultima zi de mandat de ministru al Energiei a lui Andrei Gerea, bugetul pe 2015 al Societății de Administrare a Participațiilor în Energie SA (SAPE), controlată integral de minister, triplând veniturile și profitul față de bugetul inițial al societății pe acest an, crescând de 4 ori nivelul cheltuielilor și majorând de 16 ori suma alocată pentru bonusuri acordate salariaților.
Astfel, hotărârea de Guvern de rectificare a bugetului SAPE pe 2015, publicată luni în Monitorul Oficial, triplează profitul bugetat al companiei, de la 24,6 la 73,4 milioane lei, ca și veniturile totale ale acesteia, de la 50 la 164,1 milioane lei.
În noul buget al SAPE pe 2015, cheltuielile au fost majorate de 4 ori față de precedentul, de la 20,6 la 85,6 milioane lei. Cheltuielile cu personalul au fost revizuite în creștere cu peste 43%, de la 2,409 la 3,453 milioane lei, în condițiile în care numărul de salariați prognozat pentru finalul lui 2015 a fost rectificat în creștere cu 58%, de la 19 la 30.
Cheltuielile de natură salarială, care includ bonusuri și alte beneficii suplimentare, au fost majorate cu 55%, de la 1,488 la 2,311 milioane lei, în timp ce cheltuielile doar cu salariile, fără alte beneficii, cresc cu doar 8,8 %, de la 1,44 la 1,57 milioane lei. Bonusurile acordate salariaților au crescut de peste 16 ori, de la doar 45.000 la 741.000 lei.
În acest fel, câștigul mediu lunar pe salariat în cadrul SAPE, determinat pe baza tuturor cheltuielilor de natură salarială, nu doar a salariilor propriu-zise, a fost majorat, față de bugetul inițial pe 2015, cu 40,5%, de la 6.528 la 9.171 lei.
În august, director general al SAPE a fost numit Ion Adrian Moldoveanu, membru al partidului ALDE condus de Călin Popescu Tăriceanu, ca și ministrul Energiei, Andrei Gerea.
Înființată anul trecut
Potrivit notei de fundamentare a HG de rectificare a bugetului pe 2015 al SAPE, rectificarea este justificată de realizările indicatorilor economico-financiari pe primele 9 luni din 2015 și de influența acestora asupra realizărilor anuale, realizări reflectate în "creșterea veniturilor financiare cu 88,169 milioane lei, provenite din imobilizări financiare, diferențe de curs valutar, dobânzi cuvenite în baza deciziilor arbitrale, precum și din alte venituri".
În document se mai arată că rectificarea se face și pentru corelarea cheltuielilor totale cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu respectarea indicatorului privind nivelul de cheltuieli la 1.000 lei venituri totale. "Societatea nu are plăți restante", se precizează în notă.
SAPE a fost înființată anul trecut prin divizarea parțială a Electrica SA și cuprinde participațiile minoritare ale Electrica SA la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuție Muntenia, Enel Distribuție Banat, Enel Distribuție Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuție, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri și Hidro Tarnița.
SAPE a moștenit și litigiile dintre Electrica SA și cumpărătorii participațiilor majoritare la filialele de distribuție ale Electrica SA, respectiv Enel, E.ON și CEZ, care au ca principal obiect neîndeplinirea de către aceștia a obligațiilor post-privatizare asumate, în special a celor referitoare la investițiile în dezvoltarea companiilor preluate. Litigiile provin din perioada în care Electrica SA era controlată integral de statul român.
În primul an de funcționare, în care a avut, în medie, 5 angajați, SAPE a înregistrat pierderi de 11,35 milioane lei, rezultate din venituri de 2,34 milioane lei și cheltuieli de 13,7 milioane lei, potrivit datelor MFP.
Succes de 5,7 mil. euro în arbitrajul cu CEZ, la pretenții de peste 81 mil. euro
În aprilie anul acesta, SAPE a anunțat, într-un comunicat, că Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera Internațională de Comerț din Paris a confirmat neîndeplinirea de către CEZ a două din cele mai importante obligații ale sale din contractul de privatizare a Electrica Oltenia și a obligat compania cehă la plata de daune de 5,7 milioane euro, plus dobânzi. Suma este mică raportat la pretențiile inițiale ale statului român în acest litigiu, care se ridicau la peste 81 milioane euro.
Potrivit SAPE, obligațiile pe care Tribunalul Arbitral le-a indicat a fi neîndeplinite de către investitorul CEZ erau obligații esențiale pentru contractul de privatizare.
"Prima dintre acestea se referă la utilizarea prețului de subscriere pentru finanțarea investițiilor. Astfel, Tribunalul a obligat CEZ să plătească daune pentru faptul că nu a făcut dovada utilizării sumei de 103,6 milioane de euro pentru a finanța modernizarea, retehnologizarea și dezvoltarea activității Electrica Oltenia, așa cum se angajase prin contractul de privatizare", afirma SAPE.
Cea de-a doua încălcare, potrivit companiei de stat românești, se referea la neîndeplinirea indicatorilor din planul de afaceri inițial al Electrica Oltenia.
"Documentul care a stat la baza selectării CEZ ca investitor strategic al Electrica Oltenia a fost chiar planul de afaceri inițial, plan pe care CEZ l-a propus pentru societatea privatizată pentru a-l aduce la îndeplinire in decurs de 5 ani de la privatizare, dar pe care însă nu l-a adus la îndeplinire, invocând faptul că respectarea acestuia nu ar fi fost obligatorie", se mai spunea în comunicatul SAPE.
