DTEK Renewables International (DRI), divizia externă de regenerabile înregistrată în Olanda a conglomeratului ucrainean de companii energetice și de utilități DTEK, controlat de antreprenorul Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, are în pregătire noi proiecte de producție de energie verde în România și va participa și la licitația de selectare a primilor investitori beneficiari ai noii scheme de sprijin din sector, bazată pe așa-numitele contracte pentru diferență (CfD), anunțată de Ministerul Energiei pentru vara aceasta, a declarat, pentru Profit.ro, CEO-ul DRI, John Stuart.
Cei de la DRI au deja în România două centrale de producție de energie regenerabilă aflate în operare comercială, respectiv parcul eolian Ruginoasa din județul Iași, cu putere instalată de 60 MW, și parcul fotovoltaic Glodeni din județul Mureș, de 53 MW.
În prezent, DRI are în dezvoltare foarte avansată un al treilea proiect, care constă în adăugarea la Glodeni a unei puteri instalate fotovoltaice de 60 MW, pe un amplasament adiacent parcului existent.
″Vom începe lucrările de construcție anul acesta, iar ținta noastră este ca punerea în funcțiune să se facă undeva pe la finalul trimestrului II al anului viitor″, a spus Stuart.
John Stuart, CEO DRI. Sursă foto: https://dtek.com/
Potrivit șefului DRI, compania mai are în vedere 2 proiecte românești de producție de energie regenerabilă de mari dimensiuni, din care unul fotovoltaic în sudul României și unul eolian în estul țării.
″Intenționăm să participăm la prima licitație organizată de România pentru schema de sprijin CfD, posibil nu doar cu un singur proiect. Schema e un lucru bun pentru România, pentru că nu toți investitorii sunt dispuși să-și asume riscul pe care ni l-am asumat noi, de a construi 2 centrale fără schemă de sprijin și fără contracte de vânzare de energie în avans pe termen lung (Power Purchase Agreements - PPA)″, a punctat Stuart, care s-a declarat mulțumit de prețurile de exercitare maxime anunțate de Ministerul Energiei, de 91 euro/MWh pentru solar și 93 euro/MWh pentru vânt, și fiind de părere că acestea vor scădea în cursul procedurii competitive.
El a spus că, în acest fel, cu ajutorul schemei de sprijin CfD, vor fi construite și puse în funcțiune mai multe proiecte regenerabile. Acest lucru ar putea să ducă și la ″canibalizarea″ între producătorii verzi, prin supraproducție și scăderea prețurilor angro de vânzare, însă CEO-ul DRI a arătat că asta va stimula investițiile în stocarea de energie, un alt segment de piață vizat de companie. Grupul DTEK a anunțat la finalul lunii trecute că a achiziționat cel mai mare proiect polonez de stocare în baterii, cu putere de 133 MW.
″Ar fi bine ca România să aibă, precum Polonia, un mecanism de capacitate care să includă și stocarea de energie, care la polonezi se bazează pe licitații″, a declarat Stuart. Un mecanism de capacitate este un sistem în care producătorii de energie și operatorii de baterii de stocare sunt remunerați pentru a fi pregătiți în orice moment să intervină în piață, atunci când este nevoie. Accesul la sistem se face prin competiție, fiind integrați în el jucătorii care oferă cele mai mici prețuri pentru serviciul de asigurare a disponibilității.
Întrebat dacă nu se teme că schema românească CfD va avea soarta subvențiilor prin certificate verzi, care la debut, în 2010, erau cele mai generoase din Europa, iar după 3 ani au fost reduse drastic, ceea ce a dus la numeroase litigii internaționale, șeful DRI a arătat că sunt multe diferențe între CfD și certificatele verzi, dar și o situație foarte diferită de piață acum, în industria energiei regenerabile, față de deceniul trecut.
″Față de acum 10-15 ani, costul investițiilor în fotovoltaic a scăzut la o treime din cât era atunci, iar în eolian – cu peste 50%. La costurile din 2010, investițiile nu puteau fi încurajate decât prin subvenții precum certificatele verzi, incluse în prețurile finale ale energiei, iar acele subvenții trebuiau să fie destul de mari pentru a fi stimulative. La costurile de astăzi, chiar dacă prețurile de vânzare din piață vor scădea consistent și statul va trebui să-i compenseze pe investitori din fondul de lichiditate CfD pentru diferența față de prețul de exercitare, acea compensare va fi mult mai mică decât subvenția de acum 10-15 ani″, a explicat Stuart.
