Cetățenii europeni sprijină politica energetică urmărită de Uniunea Europeană, indică un sondaj Eurobarometru publicat de Comisia Europeană.
Majoritatea europenilor (77%) afirmă că Uniunea Europeană ar trebui să aibă un rol de coordonare mai puternic în domeniul energiei, în funcție de circumstanțele diferite, indică un comunicat al executivului european.
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: ARB, BCR, BRD, Garanti BBVA
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Opt din zece europeni sunt de acord că obiectivele UE în domeniul climatic vor stimula crearea de noi locuri de muncă și vor atrage investiții în sectorul energiei curate, iar 76% consideră că politicile europene vor reduce dependența de importurile de energie. Pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective, 62% din persoanele intervievate au afirmat că Europa ar trebui să își diversifice sursele de energie, inclusiv prin investiții în surse regenerabile, iar 54% au spus că ar trebui să economisim energie ori de câte ori este posibil, scrie Agerpres.
Atunci când au fost întrebați ce înseamnă politica energetică a UE pentru ei, răspunsurile cetățenilor au pus un accent pe accesibilitatea energiei din punctul de vedere al prețurilor: 40% dintre respondenți au afirmat mai întâi că politica energetică a UE ar trebui să asigure prețuri mai accesibile la energie pentru consumatori, în timp ce 33% au declarat că UE ar trebui să investească în tehnologii energetice inovatoare, iar 30% au afirmat că măsurile ar trebui să se concentreze pe reducerea consumului de energie.
Referitor la politicile UE din ultimii cinci ani care au oferit valoare adăugată pentru statele membre, 35% au evidențiat sprijinul pentru investițiile în energia din surse regenerabile, 27% au afirmat că UE are valoare adăugată prin investiții în tehnologii energetice inovatoare și 25% au declarat că Europa a contribuit la asigurarea unor prețuri la energie cât mai accesibile posibil.
Întrebați în mod specific despre eticheta energetică a UE, trei sferturi dintre respondenți (75%) au răspuns că aceasta le-a influențat alegerea atunci când au achiziționat un aparat în ultimii cinci ani.
Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) susțin că au întreprins acțiuni personale, schimbându-și considerabil obiceiurile în a consuma mai puțină energie acasă în ultimii cinci ani. O proporție de 55% dintre respondenți au declarat că și-au adaptat mijloacele de transport pentru a-și reduce consumul de energie, iar patru din zece au spus că și-au modificat modelele de consum de energie la locul de muncă.
În ceea ce privește viitorul, atunci când li s-a solicitat să aleagă dintr-o listă de opțiuni de politică pentru a atinge neutralitatea climatică, majoritatea respondenților au afirmat că UE ar trebui să încurajeze statele membre să se concentreze asupra măsurilor ce sprijină gospodăriile aflate în situație de sărăcie energetică (53%), asupra reducerii consumului de energie (50%) sau asupra măsurilor care îi ajută pe cetățeni să producă sau să consume energie din surse regenerabile (50%).
Potrivit comunicatului, în doar câțiva ani, UE a reproiectat aproape fiecare parte a legislației sale în domeniul energiei, în conformitate cu Pactul Verde European și ca răspuns la agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și la utilizarea ca armă a resurselor sale energetice. Obiectivele privind sursele regenerabile de energie și eficiența energetică au fost ridicate, renovarea clădirilor a fost stimulată, iar funcționarea piețelor energiei electrice și gazelor a fost reformată.
Datorită noilor instrumente de finanțare la nivelul UE, s-au înregistrat progrese impresionante pentru a sprijini cetățenii și economia pe calea decarbonizării, cu obiectivul neutralității climatice a UE până în 2050.
În ultimii ani, costurile record cu energia suportate de gospodării și întreprinderi, generate de creșterea cererii în urma pandemiei de COVID-19 și de războiul din Ucraina, au devenit o presiune asupra bugetelor naționale și au contribuit la creșterea inflației.
