Noul Cod Fiscal, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2016, a eliminat exceptarea centralelor convenționale producătoare de energie electrică de la obligația de plată a impozitului local pe clădiri nerezidențiale, astfel că, începând de anul acesta, companiile energetice nu mai datorează impozit pe construcții speciale pentru clădirile centralelor, așa-numita "taxă de stâlp", încasată la bugetul de stat, ci impozit local pe clădiri, perceput de autoritățile locale pe raza cărora se află clădirile supuse impozitării.
De exemplu, Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a anunțat că, din 2016, nu mai datorează impozitul pe construcții speciale pentru cele 2 reactoare ale centralei atomice, ci impozitul local pe clădiri nerezidențiale, care urmează să fie încasat de primăria din Cernavodă.
"Începând cu anul 2016, noul Cod Fiscal (legea 227/2015) nu mai exceptează de la definiția unei clădiri centralele nuclearoelectrice. Astfel, în anul 2014 și respectiv în anul 2015, în baza Codului fiscal aplicabil la acea dată (legea 571/2003 cu modificările și completările ulterioare), societatea a datorat impozit pe construcții speciale pentru cele două centrale nuclearoelectrice. Începând cu anul 2016, deoarece excepția de la definiția unei clădiri nu mai este aplicabilă unei centrale nuclearoelectrice, determină obligația pentru societate de plată a impozitului pe clădiri nerezidențiale aparținând persoanelor juridice, pentru cele două reactoare nucleare, către Consiliul Local Cernavodă. În același timp, fiind datorat impozit pe clădiri, nu se va mai datora impozit pe construcții speciale în anul 2016 aferent celor două unități nuclearoelectrice", se arată raportul preliminar pe 2015 al Nuclearelectrica.
CITEȘTE ȘI 42% dintre românce aleg să stea doi ani în concediul de creștere a copilului Potrivit documentului citat, spre deosebire de impozitul pe construcții, prevăzut a fi eliminat începând cu anul 2017, impozitul pe clădiri se va datora de către companie și în viitor, în lipsa reintroducerii exceptării centralelor nucleare de la definiția unei cladiri, alături de centralele hidroelectrice și termoelectrice, excepție prevăzută în vechiul Cod Fiscal, la art. 250, alin. (1).
"Impozitul pe clădirile nerezidențiale aparținând persoanelor juridice se stabilește în cotă de 0,2% - 1,3% din valoarea impozabilă a clădirilor, cotă care poate fi majorată în anumite condiții cu până la 50% de autoritățile locale. Pentru anul 2016, Consiliul Local Cernavodă a stabilit cota impozitului pe clădiri nerezidențiale deținute de persoane juridice la 0,5% din valoarea impozabilă", se mai spune în raportul Nuclearelectrica.
Compania menționează că valoarea impozabilă a clădirilor celor două reactoare nucleare de la Cernavodă este în curs de determinare de către un evaluator autorizat contractat de societate (East Bridge SRL), iar evaluarea se realizează în baza ghidului de evaluare ANEVAR.
"Conform ghidului de evaluare ANEVAR, valoarea impozabilă nu este o valoare de piață", precizează Nuclearelectrica.
CITEȘTE ȘI Fostul șef al Serviciului Secret al Internelor, demis de Cioloș, a fost chemat la DNA Anul trecut, când taxa de stâlp a fost de 1%, Nuclearelectrica a plătit circa 61,5 milioane lei pentru a-și îndeplini această obligație fiscală. În 2014, impozitul pe construcții speciale a fost de 1,5%, iar compania a cheltuit aproape 89,4 milioane lei cu această impunere. Spre comparație, bugetul local al primăriei Cernavodă pe 2015 prevedea venituri totale în sumă de circa 39 milioane lei.
Profitul net al Nuclearelectrica a crescut cu 13% anul trecut, la 149,84 milioane lei, după ce veniturile din exploatare au scăzut cu 2%, la 1,782 miliarde lei, respectiv mai puțin decât cheltuielile din exploatare, care s-au redus cu 7%, la 1,129 miliarde lei. Scăderea veniturilor din vânzarea de energie electrică pe piața reglementată, de peste 36%, la 357,3 milioane lei, a fost compensată de creșterea valorii livrărilor de energie pe piața liberă, respectiv cu peste 17%, la 1,314 miliarde lei.
Nuclearelectrica este controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, care deține peste 82% din acțiunile operatorului centralei nucleare de la Cernavodă. Fondul Proprietatea este cel mai important acționar minoritar, cu circa 9% din titluri.
