Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reluat public ideea creării unuia sau mai multor ″campioni″ energetici naționali, prin fuziuni între companiile de stat producătoare de energie electrică cu tehnologii de generare diferite (hidro, nuclear, gaze, cărbune, regenerabil), idee vehiculată de multiple ori, sub diferite guvernări, în ultimul circa un sfert de secol, de la ″spargerea″ instituțională a fostului colos de profil RENEL în mai multe societăți.
VEZI AICI ȘI Ministrul Energiei, despre planul maghiarilor de a cumpăra afacerile din România ale E.On: Este posibil să nu acceptăm!
Astfel, într-un document cu situația la zi a sistemului energetic național, prezentat de ministru într-o conferință de presă, într-un capitol cu posibile ″Decizii strategice de viitor″ apare mențiunea ″Campioni energetici (consolidarea producției de energie pentru un preț marginal cât mai mic)″.
Sistemul prețului marginal se aplică în tranzacțiile angro cu energie de pe piața spot, a zilei următoare (PZU), și de pe cea de echilibrare. În cadrul sistemului, ofertele de vânzare de energie sunt ierarhizate în funcție de preț, de la cel mai mic (solicitat de centralele regenerabile, cu cele mai mici costuri) la cele mai mari (ale centralelor pe gaze și cărbune). Pentru încurajarea investițiilor în regenerabile, prețul de închidere unic, care este plătit tuturor ofertanților, este prețul cel mai mare la care este satisfăcută integral cererea de energie. În consecință, producătorii cu costurile cele mai mici beneficiază de același preț precum cei mai ″scumpi″.
Asta a creat probleme atât în timpul crizei energetice din 2022, când gazele s-au scumpit foarte mult ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, care a redus dramatic exporturile Gazprom către UE, cât și mai de curând, pe piața de echilibrare, fapt care a necesitat intervenția autorității de reglementare.
O eventuală fuziune între producători de energie cu costuri de generare diferite, care dețin cumulat cotă de piață mare, cum sunt companiile energetice de stat, ar permite ofertarea de către acestea a unui preț unic mai mic, problema fiind însă că, în acest fel, producătorii mai ieftini i-ar subvenționa pe cei mai costisitori.
″E o idee pe termen mediu și lung, de perspectivă. Eu mi-aș dori, ca strategie, să susținem, ca țară, câteva companii puternice în sectorul energetic. Știu că s-a mai vehiculat idea, acum mai mulți ani de zile, de vreo câteva ori. Mai demult nu a mers nu pentru că nu era o idee bună sau pentru că nu ar fi adus prețurile marginale, prețurile de pe piață mai jos. Probabil că au fost alte considerente. Din punctul meu de vedere, dacă discutăm despre reforma companiilor de stat, reducerea risipei, exploatarea sinergiilor între companii, precum și despre o piață a energiei funcțională și cu prețuri mai bune pentru români, trebuie să luăm în calcul acest scenariu. Și eu, personal, îl voi susține″, a declarat Burduja, răspunzând întrebărilor pe această temă.
La observația că unele companii energetice de stat, cum ar fi Hidroelectrica, sunt listate la Bursă, ceea ce ar îngreuna o eventuală fuziune, Burduja a răspuns că se pot găsi soluții și pentru fuziuni între societăți cotate pe piața de capital, eventual sub ″umbrela″ unui holding sau prin achiziții între ele.
″Cu siguranță că reforma companiilor de stat din sectorul energetic și o analiză în detaliu a modului în care funcționează piața de energie și principalii ei jucători vor fi în programul de guvernare. Cu siguranță vrem o reformă a companiilor de stat și prețuri mai bune pe piață, iar 70% din producția de energie a României este generată de companii cu capital majoritar de stat din portofoliul Ministerului Energiei. Se pretează toate astea la o structură consolidată în sectorul energetic? Eu cred că da. Și o să susțin acest punct de vedere″, a conchis ministrul.
Ideea ca atare este mai veche. În 2007, guvernarea de atunci PNL-PD a propus crearea unei companii energetice integrate a statului, prin preluarea de către Electrica a Hidroelectrica și a complexurilor energetice Rovinari și Turceni. În 2009, Mircea Geoană, președinte al Senatului și candidat la președinție din partea PSD, a avansat ideea creării unui holding energetic național unic.
″Cred cu tărie că va trebui să facem în România un adevărat campion energetic național. Sunt discuții dacă să fie două, una. Eu cred că - așa cum statele europene ne dau lecții despre unbundling (separarea activităților în domeniul energiei – n.r.) și continuă să-și păstreze conglomerate integrate vertical - România trebuie să aibă curajul să spună că putem să facem o companie, un holding integrat, un jucător puternic, capitalizat, care să înceapă să joace pe piața regională″, a spus Geoană.
În 2011, ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, a pus problema înființării a doi "coloși" energetici de stat, respectiv Electra SA (din care urmau să facă parte complexurile energetice Turceni, Craiova și Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea Națională a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Târgu Jiu și Hidroserv Râmnicu Vâlcea) și Energetica SA (Electrocentrale Deva, Electrocentrale București, sucursalele Termoelectrica Paroșeni și Termoserv Paroșeni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrița, Buzău, Cluj, Curtea de Argeș, Hațeg, Porțile de Fier, Oradea, Sebeș și Slatina, filialele Hidroserv Bistrița, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porțile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeș și Hidroserv Sebeș).
În 2013, în mandatul de ministru al Energiei al lui Constantin Niță (PSD), social-democrații au elaborat un proiect de lege privind înființarea “Fondului Român de Investiții Strategice în Energie și Resurse Energetice”, care includea în structură companiile energetice de stat.
"Întotdeauna ne-am dorit o companie națională puternică, capabilă să intre într-o competiție reală cu jucătorii mari de la nivel mondial. Am fost la un pas, dar nu s-a reușit, inclusiv din motive politice. Trebuie să reluăm această soluție", spunea, în 2015, Bogdan Badea, actual director de investiții la Hidroelectrica și fost CEO al companiei, pe atunci secretar de stat la Ministerul Energiei.
În 2021, titularul de atunci al portofoliului de ministru de resort, Virgil Popescu, declara că se gândește la înființarea unui holding din care să facă parte cei mai mari și mai rentabili producători de energie electrică din România, companiile de stat Nuclearelectrica și Hidroelectrica.
