Comisia Europeană a anunțat că echipe de inspectori ai săi, însoțite de omologi de la Consiliul Concurenței de la București, au efectuat luni descinderi inopinate la sediile mai multor companii active pe piața de furnizare și transport de gaze naturale din România, suspectând acte anticoncurențiale având ca scop obstrucționarea exporturilor de gaze naturale din România către alte state membre ale UE.
Potrivit unor surse din piața de energie, vizați sunt principalii producători locali de gaze, Romgaz și OMV Petrom, precum și operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz.
Transgaz a confirmat, într-un comunicat remis Bursei de Valori București, că a primit vizita inspectorilor de la Direcția Generală pentru Concurență din Comisia Europeană, însoțiți de cei de la autoritatea locală de concurență, și a precizat că a pus la dispoziția acestora toate documentele și informațiile solicitate.
CITEȘTE ȘI Negrițoiu: International Insurance Consortium putea solicita date despre Carpatica Asig doar dacă ASF i-ar fi aprobat dosarul "Comisia este preocupată de faptul că întreprinderile implicate ar fi încălcat regulile antitrust ale UE, care a interzis formarea de carteluri și practicile de business restrictive, precum și abuzul de poziție dominantă de piață. Comisia investighează posibile practici anticoncurențiale în transportul și furnizarea de gaze naturale în România, în special în ceea ce privește suspiciunile cu privire la un comportament anticoncurențial, care ar viza obstrucționarea exporturile de gaze naturale din România către alte state membre UE", se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Executivul de la Bruxelles mai precizează că legislația europeană în vigoare nu prevede deadline-uri pentru finalizarea investigațiilor în domeniul concurenței. "Durata lor depinde de mai mulți factori, printre care complexitatea fiecărui caz, gradul de cooperare al companiilor vizate de anchetă cu Comisia, precum și exercitarea dreptului la apărare", se mai afirmă în comunicat.
Inspecțiile inopinate derulate de Comisia Europeană la sediile celor 3 companii românești au avut loc în aceeași zi în care Consiliul European a decis impunerea unui “principiu al solidarității energetice” în spațiul comunitar. În baza acestuia, România, statul cel mai puțin dependent de importul de energie din Rusia din regiune, ar putea fi nevoită să acorde prioritate alimentării cu electricitate și gaze naturale a consumatorilor casnici din Bulgaria și Grecia, în detrimentul propriei industrii, în cazul unor probleme grave de furnizare.
CITEȘTE ȘI Senatul aprobă proiectul PSD care obligă Guvernul să scrie o strategie de dezvoltare pe 50 de ani Potrivit acestui principiu de solidaritate, statele membre vor trebui să acorde prioritate consumatorilor vulnerabili ai statelor vecine în detrimentul necesității de gaze a industriei proprii în cazul unor probleme majore de furnizare. De asemenea, statele din Uniunea Europeană vor trebui să alimenteze prioritar cu electricitate clienții casnici și serviciile de sănătate din statele vecine în caz de criză majoră.
Pachetul pentru Securitate Energetică prevede că UE va fi împărțită în 9 regiuni energetice, în funcție de vecinătatea dintre state și de capacitatea lor de a-și pune în comun resursele. România face parte din regiunea de Sud-Est, alături de Bulgaria și Grecia. Alte regiuni sunt, de exemplu, cea formată din Cehia, Germania, Polonia și Slovacia, cea a țărilor baltice și cea a țărilor scandinave. Marea Britanie și Irlanda sunt reunite într-o altă regiune energetică, iar Belgia, Franța, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Spania sunt “integrate” într-o altă astfel de regiune.
Deși au convenit că este nevoie de o cooperare regională în domeniu, potrivit Euractiv, miniștrii de energie ai statelor membre, reuniți în Luxemburg, n-au ajuns la niciun consens cu privire la propunerea Comisiei, state precum Franța, Germania, Belgia, Italia și Austria avansând propuneri alternative.
Consiliul a mai decis ca orice acord interguvernamental legat de furnizarea și transportul de gaze naturale între state membre și terți să fie supus unui proces de aprobare din partea Comisiei Europene înainte de a fi semnat. În ceea ce privește celelalte acorduri, care nu sunt legate de respectiva marfă (gazul natural), vor fi aplicate proceduri mai “prietenoase”.
Astfel, s-a dat undă verde unei propuneri mai vechi de un an a Comisiei Europene, redactată în urma concluziilor trase pe tema unui proiect deja abandonat: construcția gazoductului South Stream, care ar fi trebuit finanțat în mare parte de gigantul rus Gazprom. Securitatea alimentării cu gaz a UE rămâne o temă extrem de importantă pe agenda Comisiei Europene, în special din cauza tensiunilor existente între Rusia și Ucraina.
CITEȘTE ȘI VIDEO Sobolewski, la Profit LIVE: Ca să vină marii investori pe bursa de la București, statul ar trebui să listeze companiile mari Planul de dezvoltare al sistemului național de transport al gazelor elaborat de Transgaz prevede că posibilitatea fizică de curgere bidirecțională permanentă a gazelor între interconectările cu Bulgaria și cu Ungaria va fi realizată în 2019, moment din care vor fi posibile exporturile românești de gaze spre cele două țări.
La finalul anului trecut, Transgaz a prelungit cu 9 luni, până pe 30 septembrie 2016, contractul de tranzit al gazelor naturale rusești spre Occident prin conducta Isaccea 2 – Negru Vodă 2 care urma să expire la finalul anului, deși capacitatea de transport a respectivei conducte, rezervată în exclusivitate de Gazprom, trebuia scoasă la licitație pentru respectarea legislației europene în domeniu.
Pe de altă parte, Transgaz are în plan realizarea de modificări tehnice la stațiile de măsurare a gazelor Isaccea I și Isaccea II, pentru ca gazele să poartă curge și în sens invers, dinspre România în Ucraina, nu doar dinspre ucraineni spre noi, așa cum este cazul în momentul de față.
În iunie anul trecut, Transgaz și transportatorul de gaze din Ucraina, Ukrtransgaz, au semnat un memorandul de înțelegere pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze, astfel încât Ucraina să poată cumpăra gaze din România, memorandum care prevede că cele două companii vor colabora pentru încheierea de acorduri de interconectare a conductelor și pentru identificarea soluțiilor tehnice de inversare a fluxului de gaze.
CITEȘTE ȘI Fiscul și UniCredit Leasing contestă în instanță cuantumul creanțelor Romsys din tabelul preliminar În iulie 2014, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituției de la acea dată, în care se arăta că Bucureștiul are la dispoziție două luni pentru reglementarea situației, pentru a evita o trimitere în fața Europene de Justiție.
„Întrucât producătorii din România sunt obligați să acorde prioritate vânzărilor pe piața internă, iar tranzacțiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile și aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România și solicită eliminarea acestor bariere“, se arăta în comunicatul Executivului comunitar.
Comisia considera că, prin crearea de bariere în calea liberei circulații a mărfurilor în cadrul pieței interne, România își încalcă obligațiile prevăzute la articolele 35 și 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la articolul 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale.
Ulterior, în august 2014, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, declara că există o "divergență majoră" Comisia Europeană referitor la o "presupusă interdicție" privind exportul de gaze naturale din România.
"Am cerut implicarea Direcției Generale Energie în soluționarea acestui diferend, fapt care a fost acceptat. Am informat că, până la soluționarea acestei situații, statul român își rezervă dreptul de a amâna aplicarea calendarului de liberalizare a gazului natural pentru populație. Legislația românească actuală prevede obligativitatea ca producătorii de gaze naturale să livreze cu prioritate gaze produse intern pentru populație și noi considerăm că acest lucru este perfect legal din punct de vedere al legislației comunitare. Direcția Generală Întreprinderi (DG Enterprise) dorește să eliminăm această prevedere, dar noi nu vrem", declara Răzvan Nicolescu.
