Autoritățile discută reducerea TVA la căldură, dar și restricționarea centralelor de apartament

Reducerea cotei de TVA la energia termică, restricționarea utilizării centralelor termice de apartament și subordonarea tuturor sistemelor locale de termoficare unei autorități centrale unice au fost concluziile unei dezbateri organizate de Ministerul Energiei cu experți din sectorul energetic, administrația publică centrală, mediul academic, companii, asociații profesionale și autorități de reglementare.

Dezbaterea a avut ca temă energia termică și cogenerarea și a avut loc săptămâna trecută la Universitatea Politehnică București, ca parte a procesului de elaborare a noii strategii energetice a României de către ministerul de resort.

Printre concluziile dezbaterii, reținute și consemnate de Ministerul Energiei, s-a numărat ideea reducerii TVA la energia termică, pe modelul altor țări din UE, cum ar fi Ungaria (cotă generală TVA de 27%, 5% la energia termică), Franța (cotă generală TVA de 20%, 5,5% la energia termică), Grecia (23% și 13%) Irlanda (23% și 13,5%), Letonia (21% și 12%), Lituania (21% și 9%) sau Luxemburg (15% și 12%).

CITEȘTE ȘI Tribunalul București a decis intrarea în faliment a clubului Oțelul Galați

"Se impune demararea unui program de reabilitare/modernizare a SACET-urilor (Sisteme de Alimentare Centralizată cu Energie Temică – n.r.), concomitent cu restricționarea treptată a surselor individuale de încălzire, care sunt mai poluante, cu un grad mai scăzut de eficiență, în multe cazuri reprezentând un pericol, atât de incendiu, cât și de intoxicații", a fost altă concluzie a dezbaterii, potrivit minutei acesteia. Programul de reabilitare și modernizare ar urma să dureze între 6 și 8 ani.

De altfel, conducerea RADET a anunțat pentru 6 aprilie o conferință de presă, în cadrul căreia este programată prezentarea unui studiu privind avantajele sistemului centralizat  de termoficare, în comparație cu costurile unei centrale termice de apartament. La conferință va participa și primarul interimar al Capitalei, Răzvan Sava.

La dezbaterea organizată de Ministerul Energiei s-a mai semnalat necesitatea trecerii tuturor SACET-urilor sub o singură autoritate, precum și a coordonării la nivel central a dezvoltării, finanțării și operării lor, cu păstrarea, totodată, a acestor sisteme de încălzire în proprietatea administrațiilor locale. În plus, s-a propus contorizarea totală a consumului de energie termică și renunțarea la repartitoare.

O altă concluzie a dezbaterii a fost necesitatea acordării de facilități fiscale operatorilor de sisteme de încălzire centrală locale, pe motiv de impredictibilitate a producției, afirmându-se că cei mai mulți astfel de operatori care au intrat în insolvență au ajuns în blocaj financiar din cauza rigidității reglementărilor fiscale. 

CITEȘTE ȘI Finanțe: Cum pot fi corectate erorile din situațiile financiare anuale și raportările contabile, după ce sunt depuse

"A fost subliniată necesitatea înființării unei entități guvernamentale responsabile cu serviciile publice, care să se ocupe în mod clar de sistemele de alimentare cu căldură. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a fost propus ca instituție adecvată, având în vedere faptul că toate sistemele de încălzire centralizate intră în responsabilitatea autorităților locale. Reglementarea acestor autorități trebuie să fie independentă de factorul politic", se mai precizează în minuta dezbaterii, concluzia fiind propunerea înființării unui departament responsabil cu serviciile publice de încălzire, coordonat de un secretar de stat din MDRAP. 

Potrivit unor date prezentate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) în toamna anului trecut, numărul de localități din România care se alimentează cu energie termică prin sisteme centralizate de încălzire s-a redus cu 79% din 1989 până în 2015, de la 315 la doar 67, anul trecut renunțând la încălzire centrală 3 orașe importante, respectiv Turnu Măgurele, Băile Felix și Năvodari.

Dintre cele 67 de localități care se mai încălzeau centralizat, 55 erau municipii și orașe, iar 12 reprezentau localități din mediul rural, preciza ANRSC.

Datele ANRSC arătau că, în 2009, care a fost și anul de vârf al crizei economice în România, s-au consemnat cele mai multe renunțări la sistemele de încălzire centrală, un număr de 194 localități abandonând termoficarea centralizată.