În Uniunea Europeană se discută despre impunerea unor posibile restricții de circulație de la miezul nopții până la ora 6 dimineața, în scopul reducerii numărului accidentelor rutiere, scrie presa internațională.
Obiectivul ar fi acela de a impune o restricție orară care să împiedice toți cei care se încadrează în categoria șoferilor noi, adică persoanele care au obținut permisul în urmă cu mai puțin de trei ani, să conducă de la miezul nopții până în zori, scrie motorzoom.it.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
De altfel, statisticile arată deseori cum sunt unele dintre principalele victime ale accidentelor pe timp de noapte sau, în caz contrar, responsabili de producerea anumitor accidente, scrie Adevărul.
Rata deceselor în accidente rutiere a crescut cu 4% în UE în 2022 comparativ cu 2021, iar cea mai ridicată rată a deceselor în urma accidentelor de mașină a înregistrat-o România, potrivit celor mai recente date Eurostat.
România este în fruntea țărilor europene în ceea ce privește numărul de decese provocate de accidentele rutiere. Mai exact, avem cea mai mare rată: 86 de decese la un milion de locuitori.
În 2022, Suedia a avut cea mai mică rată de decese în accidente rutiere în Uniunea Europeană, cu 22 de decese la un milion de locuitori, urmată de Danemarca cu 26 și Irlanda cu 31. În schimb, România a înregistrat cea mai mare rată, 86 de decese la un milion de locuitori, urmată de Bulgaria cu 78 și Croația cu 71.
Numărul deceselor din țara noastră este aproape dublu față de media europeană din 2022. Media de decese în 2022 a fost de 46 la un milion de locuitori în UE.
Acum doi ani, 20.653 de persoane au murit în accidente rutiere în UE, comparativ cu 19.917 în 2021 și 18.833 în 2020. Scăderea din 2020 a fost influențată de restricțiile din timpul pandemiei care au redus traficul de pasageri.
România continuă să conducă în topul țărilor cu cele mai multe accidente rutiere, înregistrând peste 76 de accidente zilnic (aproximativ 28.000 pe an), cu 4 decese pe zi, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Transportul rutier în UE: norme privind traficul și siguranța
Parlamentul European a centralizat principalele modificări legislative și dezbaterile pe tema transportului rutier în UE din 2010 până în prezent.
„Deși fiecare stat membru are competența de a lua propriile decizii cu privire la anumite aspecte ale dispozițiilor privind traficul rutier și siguranța rutieră, UE desfășoară, de asemenea, activități în acest domeniu, măsurile sale vizând starea tehnică a vehiculelor, transportul de mărfuri periculoase și siguranța rutieră în general”, arată PE.
Eforturile UE în domeniul siguranței rutiere au condus la o reducere a numărului de decese rutiere de la 51.400 în 2001 la 19.800 în 2021 și aproape au atins obiectivul UE de reducere cu 75 % între 2001 și 2020. Totuși tendința promițătoare de înjumătățire a numărului de decese cauzate de accidente rutiere în primul deceniu a stagnat ulterior. În plus, în 2021, numărul de persoane decedate în accidente rutiere în UE a crescut cu 6 % față de 2020. „Era necesar un nou impuls pentru eforturile în materie de siguranță rutieră”, scrie PE. În Declarația de la Valletta din 2017, Consiliul Uniunii Europene („Consiliul”) a solicitat Comisiei să adopte inițiative politice pentru deceniul 2020-2030 pentru a reduce numărul deceselor și a proteja mai bine participanții la trafic, în special pe cei mai vulnerabili (bicicliștii și pietonii), care sunt cei mai numeroși dintre cei uciși pe șosele. În strategia sa pentru o mobilitate durabilă și inteligentă din 2020, Comisia a confirmat obiectivul zero accidente rutiere mortale până în 2050 (obiectivul „viziunea zero”).
În mai 2018, ca parte a celui de-al treilea pachet privind mobilitatea, Comisia a publicat un cadru de politică privind siguranța rutieră pentru perioada 2021-2030.
În plus, în cadrul strategiei pentru o mobilitate durabilă și inteligentă din 2020, Comisia a anunțat o serie de inițiative de îmbunătățire a siguranței rutiere. Acestea au inclus posibile noi orientări despre aspecte precum nivelurile maxime admise ale concentrației de alcool în sânge pentru șoferii autovehiculelor și despre utilizarea etilotestelor antidemaraj; o evaluare a necesității de a propune norme pentru auditarea, inspectarea și raportarea cu privire la calitatea infrastructurii pentru poduri sau alte infrastructuri sensibile (2023); adaptarea cadrului juridic al sistemului eCall la noile tehnologii de telecomunicații și o posibilă extindere a sistemului eCall pentru a include vehiculele motorizate cu două roți, camioanele, autobuzele și tractoarele agricole.
În martie 2023, Comisia a adoptat un pachet privind siguranța rutieră, care propune trei acte legislative interdependente: o directivă privind permisele de conducere, o directivă privind efectul la nivelul Uniunii al decăderii din dreptul de a conduce autovehicule și o revizuire a directivei privind schimbul transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră (Directiva CBE). Obiectivul general al acestui pachet este să faciliteze libera circulație a persoanelor, să îmbunătățească siguranța rutieră a tuturor participanților la trafic, să pregătească terenul pentru vehiculele cu emisii zero și emisii scăzute și să realizeze viziunea UE privind eliminarea deceselor pe drumurile din UE până în 2050.
În 2024, până la sfârșitul celei de-a 9-a legislaturi, colegislatorii au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Directiva CBE, confirmat de votul în plen din aprilie 2024. Parlamentul și-a adoptat poziția în primă lectură cu privire la celelalte două propuneri din pachet; colegislatorii au anunțat că vor începe negocierile după alegerile europene.
