Grupul de lucru la nivel înalt pentru politica vitivinicolă a emis un set de recomandări menite să asigure viitorul sectorului vitivinicol al UE, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Recomandările au fost aprobate de cele 27 state membre și au fost comunicate reprezentanților principalelor organizații ale părților interesate în cadrul reuniunii finale a grupului. Grupul invită Comisia Europeană să evalueze modul și momentul în care aceste propuneri pot fi integrate în cadrul politicii vitivinicole a UE, subliniind necesitatea de a sprijini producătorii de vin și regiunile din întreaga Europă să se adapteze la un viitor plin de provocări. La rândul său, comisarul Hansen a participat la ultima reuniune a grupului de lucru și a subliniat importanța recomandărilor și a eforturilor de colaborare ale grupului, scrie Agerpres.
Recomandările grupului constau într-o serie de acțiuni țintite pentru a aborda provocările cu care se confruntă sectorul vitivinicol și se axează pe trei domenii-cheie: alinierea producției de vin cu cererea, îmbunătățirea rezilienței la provocările pieței și la cele climatice și adaptarea la tendințe pentru a profita de noile oportunități de piață.
În primul rând, recomandările grupului recunosc forța și potențialul ridicat al instrumentelor de politică existente, subliniind necesitatea de a optimiza utilizarea acestora, dar concluzionează că aceste instrumente pot fi ajustate și consolidate pentru a aborda provocările viitoare în vederea asigurării succesului continuu al sectorului.
Grupul subliniază necesitatea de a gestiona potențialul de producție vitivinicolă pentru a răspunde la supraoferta structurală, urmând o abordare coerentă și strategică la nivel național, cu măsuri adaptate pentru a spori competitivitatea, durabilitatea și reziliența. Aceste instrumente includ scheme specifice de defrișare pentru anumite regiuni sau vinuri, o modulare temporară a potențialului de producție printr-un sistem de gestionare mai flexibil pentru autorizațiile de plantare și replantare a viței-de-vie sau mecanisme de facilitare a ajustării randamentului viilor.
Grupul subliniază, de asemenea, necesitatea de a consolida reziliența viticultorilor la riscurile de piață și la riscurile climatice prin combaterea mai eficace a practicilor comerciale neloiale și printr-o mai bună direcționare a sprijinului pentru instrumente îmbunătățite de gestionare a riscurilor și pentru soluții de asigurare inovatoare, precum și prin alinierea investițiilor la planurile de adaptare la schimbările climatice. În ceea ce privește bugetul politicii agricole comune (PAC) pentru sectorul vitivinicol, grupul recomandă să se acorde flexibilitate pentru gestiunea financiară și modificarea programelor naționale de sprijin dedicate vinului, pentru a permite o reacție mai rapidă la evenimentele de pe piață sau climatice.
În cele din urmă, grupul subliniază necesitatea de a facilita adaptarea sectorului la schimbarea preferințelor consumatorilor și la tendințele de pe piața mondială prin îmbunătățirea colectării datelor, prin facilitarea tehnicilor și a promovării produselor vitivinicole adaptate noilor gusturi și cereri, inclusiv a vinurilor fără alcool, precum și prin sprijinirea inovării. Raportul subliniază, de asemenea, oportunitățile sectorului de a promova vinurile din UE ca mesageri ai durabilității, ai dezvoltării rurale și ai culturii, importanța facilitării vânzărilor directe de la producători către consumatori și necesitatea de a promova oenotourismul.
Sectorul vitivinicol al UE este un pilon al patrimoniului cultural al UE și are o contribuție vitală la economia, societatea și zonele rurale ale UE. În timp ce UE este lider mondial în producția de vin (60%), consumul (48%) și valoarea exporturilor (60%), schimbările societale și demografice au un impact asupra cantității, calității și tipurilor de vin consumate. Consumul de vin este la cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii. Consumatorii preferă din ce în ce mai mult vinurile mai proaspete și mai ușoare sau alte băuturi mai ușor de obținut și de băut. Piețele tradiționale de export pentru vinurile din UE sunt afectate de o combinație de factori de reducere a consumului și geopolitici, ceea ce duce la modele de import mai incerte. În plus, producția devine imprevizibilă, având în vedere vulnerabilitatea extremă a sectorului vitivinicol la schimbările climatice.
