În programul de guvernare, PSD a anunțat că firmele cu afaceri de până la 500.000 de euro vor plăti din acest an impozit pe venit. În ianuarie a oficializat acest lucru printr-o ordonanță de urgență, dar acum a fost pregătit un act normativ prin care hotelurile, barurile și restaurantele sunt exceptate de la această facilitate fiscală. Patronatele din turism spun că zeci de mii de firme sunt nemulțumite și cer coaliției de guvernare să remedieze această situație, despre care ministrul Turismului afirmă că a fost "o scăpare" și că se va rezolva curând.
Dacă un service auto cu afaceri de 300.000 de euro pe an are și un mic bar de 100 de metri pătrați, unde să aștepte clienții cât li se repară mașinile și care a avut și el încasări de 10.000 de euro, firma a plătit anul trecut impozit de 16% pe profit pentru toată activitatea de 310.000 de euro - service și bar. Anul acesta, după cum relevă un proiect de hotărâre de guvern al Ministerului Finanțelor, în loc să plătească de la 1 februarie 3.100 de euro impozit pentru întregul venit, va plăti impozit specific pentru acel băruleț, iar pentru restul activității va achita 16% impozit pe profit.
Zeci de mii de patroni de firme au fost mai mult decât încântați când au văzut în programul de guvernare al PSD că de la 1 martie, anul acesta, impozitul de 1% pe venit nu li se va mai aplica doar societăților cu afaceri mai mici de 100.000 de euro, ci va fi extins și la venituri echivalent în lei de până la 500.000 de euro. Până la sfârșitul anului trecut, firmele cu afaceri mai mari de 100.000 de euro erau taxate cu 16% impozit pe profit.
În paralel, patronatele din turism au tot discutat și cerut un impozit specific, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, fără ca normele de aplicare să fie publicate. Văzând programul de guvernare al PSD, firmele din turism au înțeles că impozitul specific li se va aplica doar societăților din domeniu cu afaceri mai mari de 500.000 de euro, celelalte intrând în sfera microîntreprinderilor taxate cu 1% pe venit. O astfel de taxare, înainte de a fi o relaxare fiscală, ar fi ușurat mult contabilitatea firmelor cu afaceri care ating și hotelăria, restaurantele și barurile.
Pe 6 ianuarie a fost publicată în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Fiscal, în care era stabilit că o microîntreprindere nu mai este societatea cu venituri de până la echivalentul în lei a 100.000 de euro, ci de până la 500.000 de euro. Acestea urmau să plătească impozit pe venit de 1% de la 1 februarie 2017. În februarie, toată lumea era fericită cu această măsură, dar la începutul lunii martie au apărut zvonuri la administrațiile fiscale din teritoriu că facilitățile nu li se acordă și firmelor din turism (hoteluri, restaurante și baruri).
La sfârșitul lunii martie, după cum au declarat mai multe firme de pe litoral care au contactat Profit.ro, operatorilor de turism li s-a spus de la Administrația Fiscală Mangalia că, deși au depus formularul pentru vector fiscal pentru 2017 ca plătitori de impozit pe venit, intrând la capitolul microîntreprinderi, sunt obligați să treacă la impozitul pe profit și, în paralel, să plătească impozit specific dacă mai au în obiectul de activitate și alte business-uri.
Astfel, toate firmele din România cu afaceri mai mici de 500.000 de euro plătesc, de la 1 februarie anul acesta, impozit pe venit, cu excepția celor care au activități specifice turismului (hoteluri, restaurante, baruri etc.), care plătesc impozit specific pentru activitatea de turism și impozit de 16% pentru alte activități, spune Nicolae Istrate, vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). "Cam toată lumea din turism are și alte afaceri pe aceeași firmă și invers, multe firme din alte domenii au și câte un mic bar", adaugă acesta.
Istrate povestește că, în martie, Federația a fost sesizată de mai multe firme din turism, cu afaceri în 2016 cuprinse între echivalentul în lei a 100.001 euro și 500.000 de euro, că au aflat de la administrațiile fiscale locale că nu beneficiază de încadrarea care le permită să plătească impozit pe venit începând cu 1 februarie 2017. În urma unei analize, conducerea FPTR a hotărât amendarea proiectului de norme pentru aplicarea impozitului specific, care s-a aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor, și a cerut în scris organizarea unor sesiuni publice de dezbatere.
"Încă sperăm în continuare ca turismul să fie considerat ramură prioritară și ca firmele din acest domeniu cu afaceri de până la 500.000 de euro să nu fie excluse de la impozitul pe venit", mai spune Istrate.
Reprezentanții firmelor din turism care s-au interesat la diverse instituții despre această situație au primit același răspuns: cei de la ANAF au interpretat într-un mod propriu legea. Acum, însă, este clar că lucrurile nu stau chiar așa. Pe site-ul Ministerului Finanțelor a fost postat un proiect de hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, unde se stipulează că persoanele juridice române plătitoare de impozit specific unor activități, potrivit prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități nu intră sub incidența articolului 48 alin. 7 din Codul Fiscal. Cu alte cuvinte, firmele de turism cu afaceri între 100.000 și 500.000 de euro vor plăti impozit specific, și nu impozit de 1% pe venit.
"Nu știu de proiect, am aflat de la dumneavoastră și, cu toate că astăzi nu este 1 aprilie, îmi vine greu să cred", afirmă oficialul FPTR.
Contactat de Profit.ro, ministrul Turismului, Mircea Dobre, afirmă că știe problema, că discută deja cu Ministerul Finanțelor și că lucrurile se vor rezolva în cel mult o lună. "Nu va rămâne ca firmele din turism cu afaceri de până la 500.000 de euro să nu plătească impozit pe venit. Nu! 100%!".
Întrebat cum s-a ajuns în această situație, Mircea Dobre vorbește despre "o scăpare". Până când se va rezolva problema, mai spune el, firmele respective vor plăti impozit specific.
Nicolae Istrate se întreabă retoric: dacă ar fi fost o astfel de "scăpare" la o firmă, ce i-ar fi făcut ANAF-ul? "Sunt mii, poate zeci de mii de firme care ar fi putut beneficia de la 1 februarie de prevederile programului de guvernare prevăzute la capitolul <<relaxare fiscală>>, dar nu beneficiază. Cine va plăti pentru asta?", adaugă el.
Patronatele din turism speră ca problema să fie discutată astăzi, la întâlnirea deputaților PSD de la Sinaia, unde participă și liderii coaliției de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
Consultanul fiscal Cornel Grama a declarat pentru Profit.ro că încadrarea firmelor din domeniile HORECA (hoteluri, restaurante sau baruri) la impozitul specific pentru anul 2017 se face în funcție de categoria din care fac parte: plătitoare de impozit pe profit sau microîntreprinderi. Legea 170/2016 privind impozitul specific exclude de la aplicarea acestuia cea din urmă categorie, și anume cea a microîntreprinderilor.
Codul fiscal, în vigoare la 1 ianuarie 2017, prevedea un plafon de 100.000 de euro pentru microîntreprinderi, pentru ca după doar 5 zile autoritățile să modifice acest plafon pentru microîntreprinderi la 500.000 euro prin OUG3/06.01.2017.
Consecințele sunt clare: încadrarea pentru microîntreprinderi în vederea excluderii de la impozitului specific se face ținând seama de plafonul de 100.000 de euro și nu cel de după 5 zile, de 500.000 euro. "Dacă legiuitorul prevedea că se aplică acest plafon din OUG 3/2017 de la 1 ianuarie 2017, așa cum e normal să schimbi un plafon cu implicații fiscale, nu după 5 zile din lună - aberant de-a dreptul - , toate firmele cu venituri până în 500.000 euro îndeplineau condițiile să fie microîntreprinderi și erau excluse de la impozitul specific, nu doar cele aflate sub plafonul de 100.000 euro", explică Grama.
Prin urmare, nu s-ar fi ajuns în situația de față când, pentru 5 zile, firmele cu venituri între 100.000 și 500.000 euro sunt dezavantajate prin aplicarea impozitării specifice față de cele sub 100.000 de euro, care își pot păstra impozitarea pe venit, mult mai avantajoasă.
Industria de turism se aștepta că, după ce Guvernul a crescut plafonul pentru microîntreprinderi de la 100.000 la 500.000 de euro, aproximativ 85% din firmele de cazare și alimentație publică să se încadreze la acest regim de impozitare. Rămâneau, astfel, ca plătitori de impozit specific restul de 15% jucători mari, din care mai mult de jumătate au avut profit an de an și au plătit impozit pe profit, și alte societăți mari, care n-au plătit nimic de mulți ani, pentru că au declarat pierderi.
