Studiul de prefezabilitate nu va mai fi obligatoriu pentru investițiile publice noi în valoare de peste 30 de milioane de lei, considerându-se că un astfel de document suplimentar prelungește calendarul de finalizare, studiul de fezabilitate va include minimum 2 scenarii, iar indicatorii proiectelor vor fi împărțiți în 3 categorii, sunt doar unele dintre schimbările pregătite de Guvern în ceea ce privește documentațiile tehnico-economice ale diferitelor lucrări publice.
Argumentul Guvernului pentru aceste schimbări este că actualele documentații tehnico-economice aferente investițiilor publice, redactate după regulile stabilite în 2008, nu mai corespund nevoilor de dezvoltare cuprinse în documentele de politici publice și "nu sunt orientate către analiza oportunității și necesității obiectivelor de investiții", fapt care afectează calitatea proiectelor și generează dificultăți majore în finanțarea și implementarea acestora. În această categorie este introdusă și obligativitatea elaborării unui studiu de prefezabilitate pentru investiții noi, inclusiv extinderi, cu valori de peste 30 de milioane de lei și ale căror documentații tehnico-economice intră, astfel, în competența de aprobare a Guvernului, o etapă suplimentară care conduce la prelungirea calendarului de implementare.
Din acest motiv, arată Executivul, este nevoie de modificări substanțiale privind derularea investițiilor și conținutul-cadru al documentației tehnico-economice aferente proiectelor finanțate din fonduri publice, astfel încât acestea să răspundă noilor cerințe.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Guvernul a actualizat lista proiectelor finanțate prioritar pentru firmele de construcții Una dintre stabilește că elaborarea notei conceptuale va fi obligatorie în cazul inițierii oricărui obiectiv de investiții, dar obligativitatea elaborării studiului de prefezabilitate pentru investiții noi, ale căror documentații tehnico-economice intră în competența de aprobare a Guvernului, respectiv cu valori de peste 30 milioane lei, va fi eliminată.
Astfel, studiul de prefezabilitate va fi recomandat, nu impus, pentru proiectele majore de investiții, al căror cost total eligibil depășește echivalentul a 75 de milioane de euro, în cazul investițiilor pentru promovarea sistemelor de transport durabile și eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor rețelor majore, sau echivalentul a 50 de milioane de euro, în cazul investițiilor promovate în alte domenii. Rămânând la nivelul de recomandare, necesitatea și oportunitatea elaborării unui studiu de prefezabilitate vor fi analizate în cadrul notei conceptuale de către beneficiarul investiției.
În același timp, conținutul studiului de prefezabilitate va fi simplificat prin solicitarea de mai puține date privind terenul pe care urmează să fie amplasat obiectivul de investiție, urmând ca detalii să fie prezentate ulterior, prin studiul de fezabilitate.
La rândul său, structura studiului de fezabilitate va fi reorganizată și va include subcapitole distincte de analiză a cel puțin 2 scenarii/opțiuni/alternative tehnico-economice posibile (fezabilitate tehnică – soluția tehnică, sustenabilitate – analiza de consum și necesarul de utilități, precum și soluțiile tehnice de asigurare a acestora, liste cu materiale, cantități de lucrări, utilaje și forță de muncă, care fundamentează valoarea totală cu detalierea pe structura devizului general, analiza financiară și economică), dar și un subcapitol privind implementarea proiectului (entitate responsabilă, strategie de contractare, strategie de implementare, strategie de exploatare, modalitățile de implementare și operare).
Astfel, în cazul obiectivelor mici de investiții, sub 30 de milioane de lei, proiectantul, în cadrul studiului de fezabilitate, va propune un/o singur(ă) scenariu/opțiune/alternativă tehnico-economic(ă) pentru realizarea obiectivului de investiții.
CITEȘTE ȘI Percheziții Antifraudă la mari firme, suspectate de evaziune cu materiale de construcții. Prejudiciu de 50 milioane lei Mai mult, în cazul acestor proiecte mici de investiții nu vor mai fi necesare prezentarea impactului social și cultural, estimările privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției, analiza cererii de bunuri și servicii, analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță economică, analiza cost-eficacitate, indicarea capacității manageriale și instituționale obținute prin implementarea investiției.
O altă modificare importantă este că, în cadrul studiului de fezabilitate, va fi introdusă obligativitatea prezentării avizelor certe, care să angajeze responsabilitatea celor care le emit (cu excepția avizului de principiu pentru descărcare arheologica). Astfel, autoritățile nu vor mai putea emite aprobări "de principiu" și nici nu le va mai fi permis să documenteze procedura de atribuire pe aprobări și autorizații care au fost emise doar "de principiu".
Guvernul va renunța totodată la "rigiditatea" indicatorilor specifici fiecărui obiectiv de investiții. Astfel, vor fi introduși 3 tipuri de indicatori:
• indicatori maximali, respectiv valoarea totală, cu și fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), pentru realizarea obiectivului de investiție, în conformitate cu devizul general
• indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță/calitativi
• alți indicatori, adaptați în funcție de specificul obiectivului de investiții, respectiv indicatori fizici/cantitativi, indicatori de impact, de rezultat/operare (pentru acești indicatori, proiectantul va indica marjele de eroare admisibile, în funcție de specificul obiectivului de investiții).
Nu în ultimul rând, va fi introdusă o regulă, prin care Guvernul susține că va simplifica procesul de actualizare a devizului și care va stabili că, în situația în care punerea în aplicare a unor noi prevederi legale fiscale influențează valorea investiției, aceasta din urmă va fi modificată prin grija și pe răspunderea beneficiarului investiției/ investitorului (deci, a statului), fără a fi necesară reluarea procedurii de aprobare a noii valori rezultate.
