Acționarii OMV Petrom au aprobat, în AGA de marți, listarea companiei pe bursa din Londra, printr-o emisiune de certificate de depozit, precum și numirea noului CEO al OMV, Rainer Seele, ca membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, în locul fostului director general al grupului austriac, Gerhard Roiss.
Potrivit unui comunicat al OMV Petrom remis Bursei de Valori București, la AGA au participat acționari care controlează în total 93,34693% din capitalul social al companiei, iar în favoarea listării secundare a OMV Petrom la Londra s-au pronunțat, prin vot secret, acționari care dețin cumulat 72,70326% din capital.
Principalii acționari ai companiei sunt OMV (51,01%), statul român prin Ministerul Energiei (20,64%) și Fondul Proprietatea (18,99%). Anterior, atât OMV, cât și Fondul Proprietatea s-au pronunțat în favoarea listării secundare a OMV Petrom pe London Stock Exchange.
Diferența dintre deținerea cumulată de capital a acționarilor prezenți la AGA și cea a celor care au votat pentru listarea la Londra este echivalentă cu deținerea statului român la OMV Petrom, de 20,64% din acțiuni, ceea ce înseamnă că reprezentantul statului în AGA de marți fie s-a abținut, fie a votat împotriva listării. Oficialii Ministerului Energiei nu au putut fi contactați pentru precizări și explicații privind votul în AGA de la OMV Petrom.
În favoarea numirii lui Rainer Seele ca membru în Consiliul de Supraveghere al companiei s-au pronunțat toți acționarii principali ai OMV Petrom.
Nu sunt bani la București
Convocarea AGA în vederea discutării listării secundare a OMV Petrom la Londra prin certificate de depozit a fost anunțată de companie pe 19 august. În aceeași zi, concomitent, administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, a anunțat că FP continuă să analizeze opțiuni strategice pentru o potențială reducere a participației la OMV Petrom, inclusiv prin intermediul unei oferte publice atât de acțiuni, cât și de certificate de depozit având drept suport acțiuni, acestea urmând să fie listate pe London Stock Exchange.
Fondul Proprietatea și-a anunțat încă de acum un an intenția de a-și vinde participația de 18,99% din OMV Petrom, însă nu a găsit cumpărători pe piața internă. În septembrie 2014, când Fondul Proprietatea și-a anunțat intenția de a renunța la acțiunile Petrom, acestea erau cotate la peste 5,1 miliarde de lei. În prezent, participația de 18,99% a Fondului Proprietatea (10.758.648.186 acțiuni) mai valorează, la prețul actual al unei acțiuni OMV Petrom de pe BVB, doar 3,674 miliarde de lei.
Între timp, însă, cotația țițeiului Brent s-a prăbușit cu peste 50%, de la circa 97 la puțin peste 48 dolari/baril. Profitul net al OMV Petrom a scăzut cu 25% în primul semestru din 2015, față de intervalul similar din 2014, la 1,036 miliarde lei.
Potrivit companiei, listarea la Bursa din Londra printr-o emisiune de certificate de depozit va permite OMV Petrom accesul la investitori străini care fie nu sunt în măsură, fie nu sunt autorizați să dețină acțiuni ale producătorului român de hidrocarburi, facilitând, totodată, tranzacționarea în monedă americană a titlurilor de valoare ale companiei.
"Este de așteptat ca listarea secundară pe Bursa de Valori din Londra prin certificate de depozit să (...) să crească vizibilitatea și accesul la o bază mai largă și preponderent internațională de investitori, deoarece certificatele de depozit au tendința de a crește interesul investitorilor în societate, fie făcând valorile mobiliare ale societății mai atractive pentru investitori, fie permițând societății să acceseze noi grupuri de investitori, cum ar fi cei care nu sunt în măsură să (sau nu sunt autorizați, în conformitate cu politicile interne, să) dețină acțiuni suport", se arată într-un document al OMV Petrom întocmit în vederea AGA de marți și semnat de directorul financiar al companiei, Andreas Matje.
Statul își arată mușchii
În ultima vreme, statul român a început să adopte o atitudine mai de forță în raport cu companiile la care deține acțiuni. De exemplu, Ministerul Economiei, care controlează, în numele statului român, 51,01% din capitalul Societății Naționale a Sării (Salrom), a votat împotriva propunerii de listare la Bursă a companiei în AGA desfășurată pe 11 septembrie, propunere înaintată de către Fondul Proprietatea, care deține 48,99% din acțiunile societății.
Tot recent, pe 9 septembrie, AGA de la Electrica, dominată de statul român, prin Ministerul Energiei, cu 48,78% din acțiuni, a respins planul de administrare al societății propus de Consiliul de Administrație. În replică, CA-ul companiei a făcut publică o scrisoare adresată în august ministrului Energiei, Andrei Gerea, în care membrii CA îi atrăgeau atenția ministrului că reprezentanții ministerului vor să controleze Consiliul și se implică în numirea șefilor filialelor Electrica SA, ceea ce contravine actului constitutiv al societății.
A doua zi, pe 10 septembrie, Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei, a acuzat public lipsa de investiții a companiilor din domeniu, care afectează siguranța în aprovizionare și calitatea serviciilor oferite consumatorilor, declarând că nu se va lăsa cumpărat de "diverse grupuri de interese care căpușează sistemul energetic" și că statul, prin Ministerul Energiei, "nu se va lăsa intimidat să închidă ochii la partea de performanță". Declarațiile au fost făcute chiar la sediul central al Electrica SA, la o conferință pe teme energetice. Bogdan Badea este, din aprilie 2015, și membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, din partea Ministerului Energiei.
La începutul lunii, Ministerul Energiei a publicat un proiect de OUG prin care va putea înființa societăți cu capital de stat, va putea participa cu capital la companii deja existente sau nou înființate și va putea contribui la majorarea capitalului social al societăților la care exercită, în numele statului, calitatea de acționar. Legislația în vigoare interzice instituțiilor publice să efectueze actele enumerate mai sus.
Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, aceste restricții au în vedere principiul diminuării participațiilor statului în economie, sens în care instituțiile publice implicate sunt obligate să acționeze cu respectarea acestui principiu, existând inclusiv interdicția instituțiilor publice, statuată prin lege, potrivit căreia "Instituțiile publice implicate nu pot aloca fonduri și nu pot acorda credite societăților comerciale; de asemenea, ele nu pot cumpăra acțiuni emise de societăți comerciale ori active, cu excepția cazurilor prevăzute de lege".
"Aceste restricții împiedică însă statul să acționeze ca un acționar veritabil, neputând să își exercite in integrum drepturile conferite de lege, și nici sa acționeze, în același timp, ca un investitor privat prudent, cu respectarea normelor comunitare în materie de concurență", se spune în document.
