Produsele chimice sunt cea mai mare sursă de deficit comercial al României, reprezentând aproximativ 37,8% din deficitul total net, în bani, rezultă din analiza Profit.ro a datelor publicate de INS pentru ianuarie 2025.
Institutul Național de Statistică (INS) a evidențiat o creștere a deficitului comercial cu 38% în ianuarie 2025, față de ianuarie 2024.
INS scoate în evidență că ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,8% la export și 33,8% la import) și alte produse manufacturate (28,7% la export și 29,3% la import).
Însă, dincolo de mesajul INS, o analiză Profit.ro a sumelor reale, nete, arată că cea mai mare problemă a României în comerțul exterior sunt produsele chimice.
Rezultatul net (FOB - CIF) - deficitul total este de -2,74 miliarde euro. Cel mai mare deficit individual este de -1,03 miliarde euro la produse chimice, ceea ce reprezintă aproximativ 37,8% din totalul deficitului net.
Constituie și cea mai mare contribuție singulară.
Produsele chimice au o pondere mare în importuri: 14,6% din totalul importurilor (adică o parte semnificativă a deficitului provine de aici).
Spre deosebire de industria auto, exporturile sunt mici și nu compensează în balanță. România nu produce suficient sau suficient de ieftin pentru a acoperi consumul intern.
Produsele chimice sunt esențiale pentru agricultură, farmaceutice și alte industrii.
Categorii cu deficite majore
Produse chimice și produse derivate
Deficit net: -1,03 miliarde euro
Exporturi: 424 milioane euro (5,8% din total)
Importuri: 1,46 miliarde euro (14,6% din total)
Mărfuri manufacturate
Deficit net: -670 milioane euro
Exporturi: 1,14 miliarde euro (15,7% din total)
Importuri: 1,81 miliarde euro (18,1% din total)
Alimente și animale vii
Deficit net: -452 milioane euro
Exporturi: 482 milioane euro (6,6% din total)
Importuri: 934 milioane euro (9,3% din total)
Combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate
Deficit net: -381 milioane euro
Exporturi: 565 milioane euro (7,8% din total)
Importuri: 946 milioane euro (9,5% din total)
Industria chimică a României stă din cauza lipsei gazului ieftin
Între timp, industria chimică din România se confruntă cu o stagnare din cauza prețului mare al gazelor, principala materie primă din această industrie. “Nu ne ascundem după cifre. 2024 a fost un test de anduranță pentru întreaga industrie chimică”, spune Steve Hunt, CEO-ul Chimcomplex, compania care a preluat activele fostului mare combinat Oltchim.
Sectorul este afectat de tăierea de la gazele ieftine rusești. Industria chimică europeană a fost puternic afectată de creșterile costurilor la energie din anii 2021-2022, exacerbate în contextul sancțiunilor împotriva Federației Ruse.
Totodată, prețul gazelor tranzacționate pe piața spot din România a depășit, în ultimii cinci ani, nivelul pieței europene în aproximativ jumătate din timp, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.
Prețul mare al gazului din ultimii ani a descurajat astfel industria autohtonă să producă, de exemplu, îngrășăminte chimice, preferând să vândă direct materia primă achiziționată (gaz) pentru rotunjirea profitului.
În aceste condiții și datorită prețurilor mici din țările dezvoltate din UE, care subvenționează producția chimică, importurile sunt încurajate. O atare soluție caută și România.
Un act semnat azi de România va schimba situația
Lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Europa are nevoie de un „Act pentru Produse Chimice Critice”, care să identifice moleculele strategice și să mențină producția acestora pe continent, au solicitat Franța și șapte aliați, printre care și România, într-un document comun.
Documentul, publicat în ajunul reuniunii Consiliului pentru Competitivitate al miniștrilor europeni la Bruxelles, afirmă că industria chimică se află într-o criză masivă de competitivitate.
Această situație este cauzată de costurile ridicate ale energiei și materiilor prime, precum și de „concurența acerbă și uneori neloială” din partea producătorilor din țări terțe, potrivit declarației semnate de Cehia, Franța, Ungaria, Italia, Țările de Jos, România, Slovacia și Spania.
Grupul solicită Comisiei Europene să propună un „Act UE pentru Produse Chimice Critice”, similar inițiativelor deja existente pentru materii prime și medicamente. Acest act ar trebui să se concentreze pe aproximativ 15 molecule esențiale, descrise drept „elemente de bază inevitabile pentru orice lanț valoric strategic pe care Europa dorește să-l susțină”.
Lista propusă în document include molecule utilizate în industrii precum: petrochimie, chimie organică, farmaceutică, construcții, auto, electronice, baterii și agricultură.
Legea ar trebui să prevadă „sprijin specific” pentru a se asigura că aceste molecule sunt produse în Europa, se arată în document.
