Indicele managerilor de achiziții pentru industria manufacturieră românească a înregistrat cel mai redus nivel istoric în ianuarie, pe fondul scăderii abrupte a producției. Firmele și analiștii se așteaptă însă la o ușoară creștere a industriei în acest an, după doi ani consecutivi de contracție, pe fondul revenirii cererii de export.
Indicele PMI BCR, realizat de S&P Global, a înregistrat 46,1 puncte în ianuarie, în scădere de la 46,4 puncte în decembrie, ceea ce reprezintă un nou minim istoric de la începerea colectării datelor, din iulie 2023. O valoare sub 50 de puncte indică o contracție a situație industriei.
Contracția indicelui a venit pe fondul scăderii într-un ritm record a volumului producției, pe fondul cererii scăzute, ceea ce a dus la o reducere a achizițiilor factorilor de producție. Pe de altă parte, scăderea comenzilor noi s-a atenuat.
„Nu avem încă toate datele pentru 2024, dar pe baza informațiilor până în noiembrie, se poate concluziona că producția din industria prelucrătoare va încheia al doilea an consecutiv de contracție. Creșterea PIB-ului este așteptată să accelereze ușor în România în 2025, iar dacă cererea externă va fi oarecum favorabilă, acest an ar putea pune capăt declinului, iar producția manufacturieră ar putea reveni pe creștere.
Cu toate acestea, problemele structurale rămân un factor important care ar putea încetini redresarea”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Firmele au mai raportat și o creștere a costurilor cu energia în ianuarie, precum și o creștere a prețurilor la poarta fabricii. Rata inflației a fost a doua cea mai acută înregistrată până în prezent, fiind depășită doar de cea înregistrată în ianuarie anul trecut, menționează raportul. Dascălu arată că majorările de prețuri au fost operate pentru a acoperi creșterile de salarii, taxele mai mari și costurile materialelor.
Totodată, începând cu jumătatea anului trecut, numărul de angajați a început să scadă, situație ce a continuat și în ianuarie, pe fondul scăderii volumelor de vânzări.
Firmele au rămas însă încrezătoare că producția va crește în următoarele 12 luni și managerii au expirat cel mai ridicat optimism din ultimele șapte luni, anticipând noi contracte și lansări de produse care să sprijine producția.
În Germania, cel mai mare partener comercial al României, indicele PMI pentru industrie a crescut de la cel mai ridicat nivel al ultimelor opt luni (44,1 puncte), deși a rămas în zona de contracție, ceea ce oferă speranțe că industria ar putea să se redreseze în acest an.
„În general, se așteaptă ca cererea externă să fie moderat mai bună în acest an, ceea ce ar trebui să sprijine comenzile pentru export”, arată Dascălu. „Atât comenzile noi, cât și comenzile noi pentru export au înregistrat valori mai mari în ianuarie comparativ cu decembrie, dar au rămas sub pragul neutru de 50. Este posibil să asistăm la semne timpurii de stabilizare, dar este prematur să tragem concluzii”.
Un alt sondaj în rândul firmelor și populației – ESI, Economic Sentiment Indicator – a înregistrat o contracție a indicatorului în ianuarie, mai ales pe fondul pesimismului pronunțat al populației, în contextul politici intern și al modificărilor fiscal-bugetare de la începutul anului.
Raportul BCR privind indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România este compilat de S&P Global pe baza răspunsurilor primite la chestionarele trimise managerilor de achiziții dintr-un panel de aproximativ 400 de producători. Panelul este stratificat pe sectoare detaliate și dimensiunea forței de muncă a companiilor, în funcție de contribuția la PIB.
Cifra principală este Indicele Managerilor de Achiziții (Purchasing Manager’s Index - PMI). PMI reprezintă o medie ponderată a următorilor cinci indici: Comenzi noi (30%), Producție (25%), Ocuparea forței de muncă (20%), Termenele de livrare ale furnizorilor (15%) și Stocurile de achiziții (10%).
Indicele PMI este considerat unul dintre cei mai importanți indicatori timpurii privind situația unui anumit sector. În alte țări sunt realizate sondaje PMI și pentru sectorul serviciilor, care are o pondere mai mare în PIB, precum și un indicator compozit, cu o corelație mare cu dinamica PIB.
Industria are o pondere de circa o cincime în formarea produsului intern brut, similar comerțului.
