Reașezarea sistemului de contribuții și impozit pe venit de la începutul anului următor, prin transferul contribuțiilor aproape în totalitate în sarcina angajatului, ar trebui să fie însoțită de creșterea salariilor brute cu procentajul de 22,75%, conform Programului de guvernare, astfel încât salariile nete să nu scadă. Unii avocați și consultanți au avertizat deja că o intervenție a Guvernului în contracte pentru a obliga angajatorul să majoreze salariul brut ar fi neconstituțională. Însă, chiar și dacă ar impune această creștere printr-o lege sau ordonanță declarată ulterior neconstituțională, Guvernul tot și-ar atinge obiectivele.
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
"Vom rămâne doar cu contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Pentru a face acest lucru, la sfârșitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creșterea acestuia cu 22,75%. Măsura nu va implica creșterea cheltuielilor salariale pentru angajator ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu", potrivit Programului de guvernare.
Un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Fiscal, publicat recent de Ministerul Finanțelor, prevede reformarea sistemului de contribuții și impozit pe venit, în linie cu programul de guvernare. Guvernul a intordus, însă, și o taxă suplimentară, de 2,25%, contribuția asiguratorie pentru muncă datorată bugetului de stat. Proiectul prevede și majorarea salariului minim brut, aferentă procentajului de 22,75%, dar nu reglementează ce se întâmplă cu salariile mai mari decât cel minim. Dacă în privința salariului minim, dreptul statului de a modifica nu este contestat, situația este neclară în cazul salariaților din mediul privat cu venituri mai ridicate.
"Dacă se dispune prin lege/ordonanță, va fi obligatoriu să o aplice toată lumea. Discuția este ce o să dispui. În opinia mea, sunt două variante. Ai varianta să modifici și să spui că nu se mai datorează contribuții de către angajator și că se datorează contribuții de către angajat și sunt în cuantum de ... și rămâne la latitudinea angajatorului să majoreze brutul, angajatul având la dispoziție doar posibilitatea de a declanșa conflicte de muncă, pe ideea că ai contracte colective de muncă, sindicate, acolo unde există. În privat, mai ales, există un leverage de negociere. La companiile mari nu ar fi o problemă. Probabil în majoritatea cazurilor s-ar implementa. Odată ce se implementează în procent covârșitor, pentru companiile mai mici există presiunea de a nu-și pierde angajații și probabil că nu ar avea încotro”, afirmă un avocat, care a refuzat însă să îi fie dezvăluită identitatea, deoarece subiectul este considerat unul cu implicații politice.
Ar exista și varianta ca o lege/ordonanță să prevadă explicit obligația angajatorilor de a crește salariul brut. Până în prezent, Guvernul nu a furnizat informațlii asupra modului în care va impune mediului privat să crească salariile brute, dar Ministrul Finanțelor a declarat în urmă cu mai mult timp că ar putea fi folosite norme tranzitorii pentru a impune creșterea brutului.
"Există și varianta să menționezi prin lege/ordonanță. După părerea mea, este foarte greu să spun că legea ar putea să prevadă obligația de a majora salariul brut. Nu văd cum ar putea să sune legea respectivă. Ai putea să faci o dispoziție în care să treci că se transferă obligația de plată a contribuțiilor de la angajator la angajat, cu mențiunea că valoarea respectivă se include în salariul brut. Să faci ceva de genul ăsta. De aici ar veni normele tranzitorii pentru salariile acum în vigoare. Dacă ulterior se angajează cineva, ar avea un salariu brut care ar fi calculat și negociat cu angajatorul în funcție de noile reguli. Normele tranzitorii ar fi valabile pentru contractele în vigoare la momentul apariției legii, pentru care angajatorii plătesc contribuții la momentul zero, iar la momentul zero plus unu nu ar mai plăti”, spune avocatul.
Ce fac firmele dacă statul impune prin lege sau ordonanță majorarea brutului
Dacă Guvernul dispune prin lege creșterea brutului, singura modalitate de atac este la Curtea Constituțională. Până la o eventuală decizie a Curții, însă, legea/ordonanța este obligatorie.
"Este obligatorie, chiar dacă e proastă sau foarte proastă. În orice formă este, trebuie să o aplici. Problema este că, dacă se dispune prin lege, tu ca persoană privată (firme și persoane fizice) nici nu poți să o ataci, pentru că nu ai acest drept. Tu ai posibilitatea să invoci excepții de neconstituționalitate, ca persoană privată, numai în măsura în care ai un litigiu pe rol și în acel litigiu se pune problema aplicării unei anumite dispoziții legale. Dar nu se pune problema să poți să ataci de neconstituționalitate o lege pentru că tu nu poți sau nu vrei să o aplici”, a spus avocatul.
Doar un număr restrâns de persoane și instituții au dreptul de a ataca la Curtea Constituțională legi, însă posibilitatea ca și opoziția din Parlament să sesizeze Curtea în procesul legislativ face mult mai probabilă utilizarea de către Guvern a unei ordonanțe.
"Dacă ei ar adopta legea cu o prevedere de genul ăsta, chiar și șchioapă, până una, alta, s-ar aplica. Nu e neapărat șchioapă, dar într-o țară civilizată nu ar trebui să faci asta. Dacă se face prin lege, nu ar avea firmele ce să facă, însă cu condiția ca legea să fie clară și să o poți aplica. Nu este ușor să scrii o prevedere de lege care să oblige angajatorii să modifice toate contractele individuale de muncă. Un lucru este însă clar, dacă se dă și așa scrie, trebuie să aplici, nu există posibilitate de a evita aplicarea”, potrivit avocatului.
Guvernul poate emite și ordonanță de urgență, caz în care evită procedurile prealabile de adoptare ale unei legi. În acest caz ar exista, însă, un risc de neconstituționalitate și în ce privește condiția urgenței. Totodată, în acest caz o firmă nu ar ataca ordonanța direct, dar, ar putea invoca un un prejudiciu rezultat din modificarea contractelor și ar contesta constituționalitatea ordonanței în acest context.
Ce se întâmplă dacă o firmă nu crește salariul brut
"Depinde ce prevăd ei în lege/ordonanță. De asta spun că nu este simplu să o scrii, pentru că trebuie să-i asiguri și implementarea. Poți să faci organe de control și să dai amenzi, poți să consideri că operează de drept modificarea și atunci să-i dai dreptul angajatului să îl dea în judecată pe angajator, ca instanța să ia act de modificarea contractului de muncă, dar tot trebuie calculată o sumă (în baza a ceea ce prevede legea, n.r.). Ar putea fi variante ca să obligi să o aplice pe cei care nu ar vrea să o aplice. Sau ar putea să facă Inspecția Muncii verificări și să dea amenzi pentru că nu s-a respectat legea. Normele tranzitorii la o eventuală lege/ordonanță ar fi cele care ar spune ce se întâmplă cu contractele aflate acum în vigoare”, explică avocatul.
Legea/ordonanța s-ar putea limita la reformarea sistemului de contribuții, în timp ce normele tranzitorii ar preciza că pentru contractele în vigoare sunt obligați angajatorii să modifice valoarea salariului brut și să includă în salariul brut valoarea contribuției pe care ei o plătesc în prezent și care, de anul următor, se va datora de către angajat. În cazul în care pentru o astfel de lege sau ordonanță s-ar admite o excepție de neconstituționalitate, aceasta ar fi valabilă pentru toată lumea, dar numai de la momentul anunțării ei.
"Din ziua în care s-a admis excepția de neconstituționalitate, nimeni nu mai are respectiva obligație. Excepțiile de neconstituționalitate produc efecte pentru toată lumea, doar că produc efecte pentru viitor. La Curtea Constituțională, un proces durează cât vor ei. Nu sunt proceduri care să stabilească termene maxime. Poate dura săptămâni, dar am avut procese care au primit termen și după doi ani. De regulă, când sunt acte importante se judecă repede. La darea în plată, în două luni excepția a fost soluționată”, a declarat avocatul.
Cel mai probabil, neconstituțională ar putea fi declarată doar o prevedere a legii/ordonanței, întrucât partea în care sunt stabilite nivelurile contribuțiilor sau titularul acestora nu poate fi constituțională. Riscul de neconstituționalitate apare, însă, în cazul prevederilor care obligă angajatorii privați să majoreze salariul brut.
"În cazul unei decizii de neconstituționalitate, nu se revine asupra contractelor modificate, cele noi se încheie după sistemul nou și mai rămân contractele noi care nu au apucat să se modifice și unde s-ar putea ca angajatorul să fie scutit de obligația de a modifica (dacă legea/prevederea e declarată neconstituțională, n.r.)”, a spus avocatul.
Guvernul ar obține astfel ceea ce urmărește, întrucât cei mai mulți angajatori s-ar conforma, iar contractele noi s-ar încheia după noua formulă. Astfel, doar un număr probabil redus de contracte ar putea fi afectate.
"Majoritatea cred că ar face de bunăvoie. Dacă ești un angajator care are nevoie de angajați săi, faci asta. Este o chestie fair ca să nu plece angajatul, nu se face un cadou. Afectarea netului nu ar fi acceptată cu zâmbetul pe buze de angajat și nici nu ești într-o situație de piață în care să spui că angajatorul își permite să facă prea multe, pentru că toată lumea se plânge de lipsa forței de muncă. Majoritatea ar aplica-o pur și simplu, pentru că nu-i afectează”, consideră avocatul.
