România este una dintre țările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria și Slovacia, în pofida ușoarei îmbunătățiri a numărului de plăți efectuate la timp, se arată în studiul "Comportamente de plată europene 2017", realizat de către institutul independent de cercetare a pieței Kantar TNS Infratest, pentru EOS KSI România.
Potrivit acestuia, 74% dintre facturi sunt plătite la timp de către consumatorii români, iar companiile și-au redus termenele de plată atât pentru clienții persoane fizice cât și pentru cele juridice.
Unul dintre motivele care a contribuit la ușoara creștere a punctualității plăților efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenței medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienții B2B au scadențe de cel puțin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut.
“Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenți, am ajuns la concluzia că scadențele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.
Cu toate acestea, în ciuda ușoarei îmbunătățiri a numărului de plăți efectuate la timp, România este una dintre țările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria și Slovacia.
În ceea ce privește nivelul de creanțe neîncasate, acesta rămâne același ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparație, nivelul mediu de creanțe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic, respectiv 3%.
De asemenea, media plăților întârziate în România anul acesta a rămas de 23% - la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienții B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăților de la propriii clienți (80%), precum și utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi privește pe clienții B2C (persoane fizice), aceștia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditățile (75%) și neglijenței (61%).
Chiar și o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care, în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Așa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăților, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) și reduceri ale investițiilor (27%).
Mai mult, companiile reacționează la aceste întârzieri de plată și neplăți prin reducerea locurilor de muncă și stoparea angajărilor (27%) și prin creșterea prețurilor (22%), ceea ce afectează direct piața locală. „Cei mai mulți oameni nu conștientizează consecințele generate de neplăți și plățile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanțe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deși consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichiditățile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creațe contribuie la evitarea creșterii prețurilor sau reducerii locurilor de muncă.”
Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăților întârziate și neplăților s-au simțit vulnerabile.
În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experții în managementul creanțelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.
Cele mai multe companii din România folosesc lichiditățile recuperate de specialiștii în managementul creanțelor pentru a-și extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc acești bani în crearea de noi locuri de muncă și securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanțe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperați sunt investiți în piața locală (29%) și în cercetare și dezvoltare (26%).
În ceea ce privește colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanțe, aproape jumătate din companiile din România chestionate își administrează creanțele intern și o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanțelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanțelor.
“Creanțele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialiști în colectarea de creanțe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichiditățile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.
