Deficitul bugetar pentru primele trei luni s-a situat la circa 2,3% din PIB (echivalent cu 44 miliarde de lei), potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Datele sunt îngrijorătoare, având în vedere că, în primele trei luni de anul trecut, deficitul a fost 2,06% din PIB, iar Guvernul a terminat 2024 cu un deficit de 8,65% (9,3% din PIB în termeni ESA, standardul UE).
Pentru 2025, ținta este de 7% din PIB în termeni ESA, dar aceasta pare tot mai greu de atins având în vedere începutul de an.
De ce este important: Guvernul trebuie să reducă anul acesta deficitul bugetar ESA la 7% din PIB, conform cu planul fiscal pe 7 ani agreat cu Comisia Europeană, dar începutul de an nu este unul care să dea încredere economiștilor. Este puțin probabil ca măsuri serioase de corecție a finanțelor statului să fie luate până la jumătatea anului, din cauza alegerilor, ceea ce complică și mai mult situația. Ratingul suveran al României (bonitatea statului în ochii creditorilor) are perspectivă negativă din partea celor trei mari agenții de rating, prima evaluare fiind programată la finalul verii.
De asemenea important: Guvernul nu și-a respectat o serie de angajamente față de Comisia Europeană în ce privește reformele din PNRR și planul fiscal, astfel că nu este clar câtă înțelegere mai poate găsi România pentru noi derapaje ale finanțelor publice. Comisia are o evaluare a situației la început de iunie, iar printre sancțiunile pe care CE le-ar putea iniția se numără și suspendarea de fonduri UE, după cum a anunțat Profit.ro încă de la începutul lunii. Chair dacă sumele vizate inițial nu ar fi foarte mari, mesajul pentru piețele financiare ar fi puternic și ar putea pune, astfel, probleme serioase Guvernului.
Cu cât trece timpul fără ca Guvernul să ia măsuri de corecție iar perioada rămasă până la final de an devine tot mai scurtă, cu atât măsurile vor trebui să aibă o amploare mai mare, pentru a asigura un impact puternic (reducere de cheltuieli sau creștere de venituri) într-un interval care devine tot mai scurt.
Doar pentru luna martie, deficitul s-a situat la circa 0,7% din PIB (ceea ce ar corespunde unei sume de 13,7 miliarde lei), arată calculele Profit.ro pe baza datelor obținute, după 0,58% din PIB (11 miliarde lei) în ianuarie și 1% din PIB (19,2 miliarde lei) în februarie.
Ministerul Finanțelor nu a publicat date privind luna martie. Aceste date vor deveni disponibile, cel mai probabil, după data de 25 aprilie. Cele mai recente date disponibile de la Ministerul Finanțelor sunt cele pentru primele două luni din an.
România a încheiat anul trecut cu un deficit de 8,7% din PIB pe baze cash, din nou cel mai ridicat din regiune. Mai mult, primele estimări ale Comisiei Europene arată un deficit de 9,3% din PIB pe angajamente (ESA), chiar mai mare decât cel de 9,2% atins în primul an de pandemie, ceea ce arată câți bani s-au tocat în anul electoral 2025 de coaliția de guvernare PSD-PNL.
Creșterea TVA la 21% este, în opinia multor analiști, inevitabilă, cu o posibilă decizie chiar din acest an, probabil însoțită de măsuri compensatorii pentru categorii vulnerabile ale populației, conform informațiilor transmise anterior de Profit.ro.
România are astăzi una dintre cele mai mici cote standard de TVA din UE (19%), iar veniturile bugetare ca pondere în PIB sunt printre cele mai scăzute.
Deficit ESA de 9,3% din PIB, anunțat de Comisia Europeană
Comisia Europeană (CE) a anunțat un deficit bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE, de 9,3% pentru România, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Profit.ro a anunțat nivelul deficitului cu o săptămână înainte ca CE să facă publice datele.
Ajustarea bugetară a României în 2025, an în care Guvernul trebuie să ajungă la 7% din PIB, pornește de la acest nivel de 9,3% anunțat pentru 2024.
Pe finalul anului trecut, România, la fel ca alte state UE, a încheiat un plan fiscal cu Comisia Europeană, care prevede angajamente și obiective pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. România ar fi trebuit să scadă deficitul de la 7,9% ESA în 2024 (estimarea CE din toamnă) la 7% în 2025. În contextul în care în loc de 7,9% deficitul este mai ridicat în 2024, ajustarea la 7% trebuie făcută acum de la nivelul mai ridicat de 9,3%.
România a primit pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% o extindere de la patru ani (standard) la șapte ani a perioadei în care trebuie să facă această ajustare, dar extinderea este condiționată de îndeplinirea unor angajamente privind investiții și reforme cheie.
Printre acestre reforme cheie se numără și reforma fiscală, care ar fi trebuit să fie în vigoare de la 1 aprilie, angajament pe care Guvernul nu l-a respectat, însă.
Ministerul Finanțelor explică diferența dintre deficitele cash și ESA - facturi amânate la plată din 2024 în 2025 și reguli diferite ale CE pentru unele cheltuieli legate de dobânzi
"Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale „cash" a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene.
Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare. Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 miliarde lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată. Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash.
Chiar și în acest context, România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodatã, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană", potrivit comunicatului Ministerului Finanțelor.
