Tribunalul Prahova a anulat mai multe probe strânse de procurorii DNA în ultimul dosar în care fostul deputat Sebastian Ghiță, fugit în Serbia, a fost trimis în judecată pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu mai multe contracte din domeniul IT primite de două dintre firmele sale de la diverse autorități publice.
Este vorba de dosarul în care Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată în octombrie 2022, alături de B.P. (director general al SC Teamnet International) - pentru complicitate la trafic de influență, și C.A. (administrator al SC Asesoft International) - pentru complicitate la trafic de influență și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Ambele firme sunt controlate de Sebastian Ghiță, scrie Agerpres.
Un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Prahova a admis cererile și excepțiile ridicate de avocații lui Sebastian Ghiță, fiind constatată neregularitatea rechizitoriului întocmit de DNA în legătură cu insuficienta descriere a elementelor materiale care s-ar circumscrie condițiilor de tipicitate ale infracțiunilor pentru care Sebastian Ghiță și B.P. au fost trimiși în judecată, inclusiv în ceea ce privește numărul actelor materiale, datele și locul comiterii presupuselor fapte.
De asemenea, magistratul a constatat "nulitatea absolută parțială" a unei ordonanțe din 2016 emisă de DNA - Serviciul Teritorial Ploiești și a dispus excluderea din materialul probator a înscrisurilor și informațiilor în format electronic, furnizate în baza acestei ordonanțe de către unitățile bancare, care conțin tranzacții financiare, rulajele conturilor identificate și extrasele de cont.
În plus, au fost excluse de la dosar un raport de constatare din domeniul financiar-fiscal întocmit la data de 17.05.2019, precum și declarațiile date de Irina Socol împotriva lui Ghiță.
Decizia nu este definitivă, însă DNA are termen cinci zile să transmită instanței dacă menține trimiterea în judecată, având în vedere eliminarea probelor menționate, sau solicită restituirea dosarului.
În dosarul trimis în instanță, DNA susține că mai multe instituții și autorități publice au contractat, în perioada 2006 - 2015, programe informatice finanțate din fonduri publice și din fonduri europene, de la mai multe societăți comerciale cu activitate în domeniul IT sau de la asocierea dintre acestea și două societăți inițial deținute, ulterior controlate de Sebastian Ghiță (Teamnet International și Asesoft International n.r.).
În această perioadă, segmentul proiectelor de infrastructură IT din România ar fi fost afectat, într-un mod determinant, de influența și controlul deținut de acesta, în acord cu factorul politic, asupra modului de încredințare și chiar de generare a marilor proiecte de IT, de către autoritățile publice. De regulă, câștigarea unei licitații privind achiziția de servicii în domeniul IT, de către societățile de profil, ar fi avut un preț care se achita inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, pretins de acesta. Acest preț ar fi fost achitat prin intermediul societăților controlate de inculpat, pe bază de operațiuni fictive înregistrate între societățile interesate în procedura achiziției și societățile controlate de inculpat", spune DNA.
Concret, Sebastian Ghiță ar fi pretins și ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanții unei societăți din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influență asupra factorilor de decizie și funcționarilor publici implicați în proceduri de achiziție publică, pentru a-i determina să atribuie acelei societăți, contracte de achiziție publică sau să permită derularea în bune condiții a contractelor deja încheiate.
Proveniența banilor reprezentând "prețul" intervenției ar fi fost disimulată, la indicațiile lui Sebastian Ghiță, în operațiuni comerciale fictive între societatea care a primit contractele publice și două firme controlate de fostul deputat, prin intermediul celorlalți doi și al unor societăți offshore.
Plățile ar fi fost disimulate în contravaloarea unor servicii IT care nu au fost prestate în realitate și care au avut la bază documente false. La întocmirea/semnarea documentelor false ar fi participat ceilalți doi coinculpați, în calitate de administrator, respectiv director general al celor două firme controlate de Ghiță.
Astfel, potrivit modalității indicate de Sebastian Ghiță, în perioada 2010 - septembrie 2014, societatea beneficiară a contractelor publice ar fi plătit în conturile celor două firme controlate de fostul deputat suma totală de 29.464.441 lei, după cum urmează:
* 280.000 lei, în perioada iunie-iulie 2010;
* 8.212.191 lei, în perioada martie 2011-septembrie 2014;
* 1.116.614 lei, în perioada 2008 -2013;
* 2.233.592 lei, în perioada 2013-2014;
* 17.622.044 lei, în perioada ianuarie 2013-iulie 2014.
Presupusele intervenții ar fi vizat implementarea/finanțarea/derularea în bune condiții a unor proiecte din domeniul sănătății cum ar fi implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat), Prescripția electronică, Cardul Național de Sănătate, Dosarul electronic de sănătate, Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale, Sisteme pentru gestiunea rețetelor de medicamente necompensate, precum și în alte domenii cum ar fi cadastrul (Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale), externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetățeni), Casa de pensii (Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor și proceselor de muncă în administrația publică), Agenția pentru ocuparea forței de muncă (gestionarea resurselor pentru îmbunătățirea calității serviciilor aferente persoanelor aflate în căutare de muncă), mediu (servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunării), implementarea de sisteme informatice la unele consilii județene.
