Primăria Capitalei ar putea contracta credite în valoare de până la 105 milioane euro, pe o perioadă de maximum 30 de ani și cu o perioadă de grație de cel mult 5 ani, pentru a-și asigura banii necesari de cofinanțare a finalizării de către Apa Nova a stației de epurare Glina, a reabilitării principalelor colectoare de canalizare ale Bucureștiului și a canalului colector Dâmbovița.
Este vorba despre a doua fază a acestui proiect. Stația de epurare a apelor uzate Glina modernizată, faza I, a fost dată în exploatare în 2011, în urma unei investiții de 108 milioane euro, finanțată în proporție de 65% din fonduri UE contractate de Primăria Capitalei (PMB). În aprilie, directorul general al Apa Nova, Mădălin Mihailovici, declara că de PMB, care este beneficiar al finanțării europene, depinde și finalizarea fazei a II-a a proiectului de la Glina.
Apa Nova, concesionarul serviciului public de apă și canalizare din București, este controlat de grupul francez Veolia, cu 73,69% din acțiuni, restul titlurilor fiind deținute de către Municipiul București (16,31%) și Asociația Salariaților Apa Nova (10%). Contractul de concesiune a serviciului public de apă și canalizare din București a fost semnat în anul 2000 și este valabil până în 2025.
CITEȘTE ȘI Are cineva un pampers pentru doamna Firea? Pentru finalizarea lucrărilor este nevoie de o finanțare totală de 388,2 milioane de euro, din care 62,63% vor proveni din fonduri UE, 7,7% de la bugetul de stat și 0,71% de la bugetul local al Capitalei, iar restul de 28,96% trebuie asigurat din finanțări rambursabile, potrivit documentației pregătite de primărie.
"Având în vedere (...) situația prezentă a serviciului datoriei contractată și/sau garantată de Municipiul București, am constatat necesitatea și oportunitatea contractării unor finanțări rambursabile interne și/sau externe de până la 105 milioane euro sau echivalent lei, pentru asigurarea unui flux continuu al investițiilor propuse spre finanțare. Prin accesarea de finanțare rambursabilă, proiectul Glina II va fi implementat cu respectarea graficului de timp planificat, fără să fie afectat de goluri de casă determinate de perioadele de decontare și eventualele disfuncționalități procedurale care pot apărea", se arată în documentul citat.
Ultimul împrumut masiv al municipalității a fost contractat anul trecut în mai, când Bucureștiul a lansat obligațiuni în sumă totală de 2,2 miliarde lei, cu o dobândă medie de 3,98%, pentru refinanțarea eurobondurilor din anul 2005, în valoare de 500 milioane de euro, scadente la 22 iunie 2015.
După cum a relatat Profit.ro în aprilie, Guvernul a primit la începutul anului o solicitare din partea Comisiei Europene referitoare la stadiul punerii în aplicare de către statul român a Directivei UE privind epurarea apelor uzate urbane, procedură preliminară înainte de lansarea procedurii de infringement pe această temă, iar, potrivit estimărilor Executivului, obligațiile de plată ale României în cazul declanșării infringementului ar putea depăși 10 miliarde de euro pe an.
Bucureștiul se numără printre cele 263 de aglomerări urbane considerate prioritare în ceea ce privește necesitatea colectării și epurării apelor uzate.
CITEȘTE ȘI Firea îi promite lui Arafat terenuri și 4 milioane euro pentru 13 subunități noi de pompieri în Capitală "A fost deja primită o cerere EU Pilot privind stadiul punerii în aplicare a Directivei 91/271/CEE a Consiliului privind epurarea apelor uzate urbane în România, aceasta fiind procedura preliminară înainte de lansarea procedurii de infringement (Dosar EU Pilot nr. 8068/15/08.01.2016). Trebuie precizat de asemenea că, în conformitate cu un Memorandum aprobat în cursul anului 2015 de către Guvernul României, s-a estimat că obligațiile de plată în cazul declanșării unei proceduri de infringement pentru neconformarea aglomerărilor cu o populație echivalentă mai mare de 10.000 locuitori cu obligațiile privind epurarea apelor uzate ar putea să varieze între 171 milioane de euro pe an și 10,344 miliarde de euro pe an", se arată într-un document guvernamental.
Directiva respectivă impune colectarea și epurarea apelor uzate de la aglomerările cu o populație echivalentă mai mare de 2.000 locuitori.
"Pe baza ultimei analize făcute în ceea ce privește stadiul realizării lucrărilor de canalizare și epurare a apelor uzate din aglomerările umane, s-a constatat că un număr foarte mic de astfel de aglomerări se conformează cu condițiile de descărcare impuse de normativele în vigoare, mare parte din acestea fiind încă în faza de realizare a investițiilor. Menționăm că, în prezent, din 242 de stații de epurare, doar 33 de stații de epurare respectă condițiile de descărcare a apelor uzate impuse prin Hotărârea Guvernului nr.188/2002. Rezultă că, pentru 228 de aglomerări (inclusiv 19 aglomerări care nu au stații de epurare), fie trebuie acordate derogări și după 31 decembrie 2015, fie trebuie aplicate penalități pentru nerespectarea standardelor în vigoare privind calitatea apelor epurate", se spune în documentul citat.
