Ca reacție, premierul Orban a declarat, joi seară, că Guvernul va respecta articolele respective dacă nu intră în contradicție cu decretul prezidențial care a instituit starea de urgență și ordonanța de urgență care reglementează instituirea stării de urgență. În opinia premierului, o hotărâre a Parlamentului nu poate trece peste astfel de acte.
”În ceea ce privește articolele din hotărârea Parlamentului, dacă ele sunt contrare Constituției, Ordonanței de Urgență 1 și decretului prezidențial, normal că vom respecta decretul prezidențial. Părerea mea e că a fost așa, să se bage în seamă și unii dintre cei care stau izolare la domiciliu, să încerce să intre cumva în poză”, a spus Orban, la Digi 24.
Acesta a adăugat că nu există nicăieri prevăzut în Constituție că Parlamentul României poate printr-o hotărâre să stabilească alte norme decât cele prevăzute de un decret prezidențial, aprobat chiar de Parlament, și de o ordonanță.
Orban s-a arătat însă disponibil să raporteze Parlamentului cu privire la măsurile luate pe perioada stării de urgență, cu condiția ca astfel de evenimente să nu fie exploatate politic.
La discutarea noului decret prezidențial, parlamentarii majorității au decis să adauge încă 4 articole, pe lângă cel de încuviințare a stării de urgență, stabilind o serie de prevederi în starea de urgență, cât și obligațiile Guvernului în această perioadă.
Astfel, un articol prevede că pe durata stării de urgență, restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți se dispune numai prin acte normative cu putere de lege, iar durata restrângerii exercițiului unor drepturi și libertăți nu poate depăși durata stării de urgență.
Până acum, astfel de restricții au fost dispuse prin ordonanțe militare, ceea ce ar însemna că, pentru a da curs prevederilor dispuse de Parlament, Guvernul va trebui să impună restricțiile prin ordonanță de urgență, adică un act normativ cu putere de lege care să se aplice imediat. De altfel, aleșii PSD au arătat că ”nimic nu împiedică Guvernul să recurgă la ordonanțe de urgență”.
Aleșii au mai introdus în hotârâre obligația ca, pe perioada stării de urgență, periodic, la fiecare 7 zile, sau ori de câte ori este necesar, Guvernul să prezinte Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea și combaterea epidemiei COVID-19 și motivele care le-au determinat.
Inițial, starea de urgență a fost decisă până la jumătatea acestei luni, dar cu posibilitate de prelungire în funcție de evoluția epidemiei. Actul de prelungiure semnat de președintele Iohannis prevede că școlile trebuie să rămână închise.
De asemenea, conform decretului, armata capătă atribuții polițienești, în timp ce bugetarilor le va putea fi impusă efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă pe durata stării de urgență.
Autoritățile au estimat că, în România, vârful pandemiei va fi înregistrat între 20 aprilie și 1 mai, iar restricțiile ar urma să fie ridicate după 15 mai.
