Numărul copiilor care merg la grădiniță și la școală este în ”scădere constantă”, arată în proiectul de ”Strategie Națională pentru susținerea părinților 2024-2030”, pus în dezbatere publică de Ministerul Educației. Începând cu învățământul preșcolar, unde România reușește să integreze cu peste 10% mai puțini copii decât media europeană și până la învățământul liceal, se remarcă o ”tendință descendentă” continuă.
”Rata brută de cuprindere în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal) ca raport din populația în vârstă de 3-18 ani a fost de 82,7 %, în anul școlar 2022-2023, în scădere constantă față de anii anteriori, începând cu 2014-2015. Este necesară reluarea unor studii tematice dedicate copiilor aflați în afara sistemului de educație, realizate de Ministerul Educației, Institutul de Științe ale Educației și Reprezentanța UNICEF România în perioada 2012-2016” se arată în documentul pus în dezbatere publică de Ministerul Educației.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
România nu reușește să integreze în învățământ un număr la fel de mare de copii ca alte state europene, iar fenomenul se remarcă încă de la învățământul preșcolar, scrie News.ro.
”Participarea la educația preșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu a avut ca țintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2020, media UE-27 privind acest indicator a fost de 95,4%. S-au înregistrat creșteri importante ale valorii indicatorului, însă nu a fost atinsă ținta propusă, valoarea indicatorului, în 2020, fiind de 82,4%”, precizează documentul.
Studiile realizate până în prezent indică faptul că nivelul populației de preșcolari, ”continuă să se manifeste discrepanțe pe medii de rezidență”, numărul copiilor de la orașe care sunt trimiși la grădiniță fiind considerabil mai mare decât al celor din mediul rural.
”Opțiunea părinților din mediul rural de a nu-și trimite copiii la grădiniță la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăți de acces (de exemplu, distanțe mari între casă și grădiniță), cât și de factori culturali sau factori specifici socioeconomici”, sunt câteva dintre explicații.
Potrivit documentului citat, în învățământul gimnazial, procentul copiilor înscriși este în continuă scădere, procentul copiilor care urmează gimnaziul fiind în mod constant mai mic decât al celor trimiși la școală în ciclul primar.
”În anul școlar 2022-2023, valoarea ratei brute de cuprindere în învățământul primar și gimnazial a scăzut până la valoarea de 83,5%, continuând tendința descendentă din ultima perioadă. Se mențin diferențe pe cicluri de învățământ; rata brută de cuprindere în învățământul primar este de 84,5%, iar în învățământul gimnazial 82,4%, ambele în scădere față de anul anterior. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privința ratei de participare la educație”, arată datele publicate de ministerul de resort.
Iar procentul celor care urmează liceul scade și mai mult comparativ cu cel al copiilor care urmează cursurile gimnaziului.
”La nivelul anului școlar 2022/2023, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior a ajuns la valoarea de 79,8%, în scădere față de perioada precedentă. Reducerea valorii indicatorului se înregistrează pentru ambele rute de formare – liceal, respectiv profesional – fiind mai pronunțată în cazul celei dintâi. Liceul a continuat să aibă cea mai mare rată brută de cuprindere (68,6%), comparativ cu învățământul profesional (14,7%). În anul școlar 2021-2022, rata abandonului școlar, în învățământul primar și gimnazial, înregistrează o valoare constantă în comparație cu anul școlar anterior. La nivel general, 1,2% dintre elevii de nivel primar și gimnazial (18,4 mii de elevi) au abandonat școala. Mediul rural, respectiv clasele de început de ciclu înregistrează valori ridicate ale abandonului școlar”, arată documentul citat.
Cei mai mulți dintre elevii de liceu care au abandonat studiile provin din filiera tehnologică, iar cei mai puțini din filierele teoretică și vocațională.
”În anul școlar 2021-2022, aproape opt din zece elevi, înscriși în clasa a VIII-a cu un an în urmă, și-au continuat studiile la liceu, iar doi din zece s-au înscris în învățământul profesional. Rata abandonului a înregistrat în anul școlar 2021-2022 valoarea de 2,1%, în învățământul liceal și profesional. Din perspectiva indicatorilor europeni 2020 rata de părăsire timpurie a sistemului de educație și formare profesională a înregistrat o tendință lentă, dar constantă, de scădere. Decalajul dintre România și media UE-27 a avut o tendință descendentă în ultimii ani, însă ținta asumată de România pentru acest indicator, în 2020 (11,3%), nu a fost atinsă. Rata ridicată de părăsire timpurie a sistemului educațional de către tineri (18-24 de ani) în 2022, în România, a fost de 15,3% comparativ cu 15,6% în anul 2000”; mai indică studiile citate de Ministerul Educației.
Una dintre măsurile propuse de minister o reprezintă realizarea de activități de informare, conștientizare și mediere școlară privind beneficiile programelor ”A doua șansă”, având ca rezultate așteptate „creșterea gradului de informare și conștientizare a părinților privind beneficiile dezvoltării personale și profesionale”.
”Strategia Națională pentru susținerea părinților 2024-2030”, document pe care Ministerul Educației l-a pus în consultare publică joi, stabilește obiective, direcții de acțiune și măsuri pentru susținerea persoanelor care au copii în îngrijire.
Durata de implementare a strategiei este de 6 ani, iar documentul stabilește 4 obiective, 13 direcții de acțiune și 40 de măsuri.
”Dezvoltarea unei asemenea strategii este utilă pentru a veni în întâmpinarea nevoilor acelor familii care întâlnesc dificultăți în exercitarea rolului lor parental. (...) Suportul parental necesită o orientare generală și un cadru aplicativ, „profesia” de părinte fiind singura care nu se învață formal, dar care poate reprezenta totalitatea unor competențe dobândite prin diverse tipuri de activități de învățare, în contexte formale și informale”, argumentează oficialii Ministerului Educației nevoia unei asemenea strategii.
