Natalitatea în UE a atins minimul ultimelor șase decenii în 2023, cu doar 3,6 milioane de nou-născuți, sub previziunile Bruxelles-ului. Femeile aleg să nască la vârste mai înaintate, în medie la 30 de ani.
Conform Eurostat, numărul nașterilor în cele 27 de state membre ale blocului comunitar a scăzut la 3,66 milioane în 2023, cel mai mic nivel din 1961, de când se țin statisticile de acest fel. Totodată, din 2022 în 2023 s-a înregistrat cel mai mare declin anual, de 5,5%, arată BiziDay.
Bilanțul este mai mic decât proiecția făcută de Bruxelles pentru 2023, de patru milioane de nou-născuți. FT observă că, de la vârful de șapte milioane de nou-născuți la jumătatea anilor 60, în țările din UE acest indicator a început să scadă, iar în prezent media este comparabilă cu cea a SUA, care au cu 115 milioane de locuitori mai puțin.
Specialiștii se așteaptă ca această scădere demografică să pună presiune pe finanțele publice, în condițiile în care populația cu vârste de muncă va scădea, iar cheltuielile pentru pensii și formele de protecție socială vor crește. Experții mai consideră că accelerarea acestui trend poate fi pusă pe seama pandemiei de coronavirus și a creșterii inflației în ultimii doi ani, la niveluri foarte mari.
Pe măsură ce cuplurile amână formarea unei familii, femeile ajung să nască la vârste mai înaintate, în medie la aproape 30 de ani, conform Eurostat. Spre comparație, în 2013, media vârstei mamelor care aduceau pe lume primul copil era de 28,8 ani. De asemenea, un alt indicator – numărul nașterilor la femei cu vârste de peste 40 de ani – s-a dublat în intervalul de referință, până la 6%. România avea în 2022 cea mai mică proporție a femeilor care au dat naștere primului copil după 40 de ani, de 3,5%.
Tendința de a avea mai puțini copii este cea mai pronunțată în Italia, Spania, Grecia, Polonia, Finlanda și statele baltice, unde nașterile au scăzut cu cel puțin un sfert în ultimul deceniu.
